joi, 28 ianuarie 2010

Purtarea lui 666


Raspund aici atat celor ce au postat la " video - un om de apreciat " cat si celor ce se regasesc in aceeasi idee si anume ca putin important este semnul fiarei atata timp cat il ai pe Hristos in suflet si te rogi Lui.Multi spun ca putin important este sa ai un pasaport biometric, ca putin important este daca ai cip sau nu implantat, ca putin este daca tu porti sau ai la indemana numarul 666 daca tu te rogi Domnului.Culmea este sa pana si Sfantul Sinod este oarecum de aceeasi parere.Ciudat este ca parerea dansilor a fost spusa cu aplomb dupa ce visteria bisericii a primit din partea statului un buget urias.Buget in urma caruia s-au pornit multe scandaluri, dupa cate stiti.Acum avem parte de pasaportul biometric.Este adevarat ca el nu este un pericol in sine, ci este o insinuare a fortei intunecate.Mai intai ne obisnuim cu un cifru pe fiecare aliment, pe fiecare card bancar, pe pasaport, in curand pe carnetul de conducere, putin mai tarziu pe buletinele de identitate si in final intr-un cip cat un bob de orez ce va fi implantat in brat, sub piele.

M-a mirat sa aflu ca multi habar nu au de realitatea acestui biocip.Multi habar nu aveau de codex alimentarius, iar multi altii spuneau ca este o idiotenie, o naivitate si ca nu este treaba noastra.Uite asa de la 31 decembrie 2009 Roamania este prima tara care a votat legea codex alimentarius.Uite tot asa, acum avem pasapoarte biometrice.Uite tot asa avem o falsa pandemie cu gripa porcina si oamenii au fost vaccinati pentru marirea capitalului industriei farmaceutice si pentru alte scopuri mult mai intunecate.Stiati cam cat de mare este posibilitatea de infertilitate in urma medicamentelor "codex alimentarius" sau ca vaccinul contine mercur? Si noi ce spunem? Ei, si ce daca !? Eh...sa o dam incolo de gripa, nu?



Dar stiti voi ca s-a nascut o noua idee in urma acestei gripe porcine? Biocipul impotriva gripei. Acest biocip se injecteaza sub piele pentru a detecta eventualii virusi din corp permitand un bun control asupra gripei de orice natura ar fi ea.
Interesanta idee.In SUA deja multi bolnavi de Altzheimer poarta biocipul , familiile fiind chiar foarte incantate.Intr-adevar, in cazul acestei boli, aceasta tehnica poate fi buna.In sensul ca daca omul uita pe unde sa se intoarca acasa, familia il poate localiza cu ajutorul politiei prin satelit.Biocipul contine datele persoanei respective cat si arhiva medicala.Biocipul are la baza acelasi cod de bare cu aceeasi structura informatica 666.Deci nu se poate spune ca este o tampenie, pentru ca la baza chiar asta este numarul.Treaba este ca multi isi pun intrebarea daca este o coincidenta sau nu, sau cu alte cuvinte daca este voia hazardului.Hermes Tristmegistos spunea despre hazard ca este denumirea unei legi necunoscute. Deci , din punctul meu de vedere, pica aceasta varianta cu coincidenta.
Dar sa va spun un lucru care m-a amuzat teribil.Compania care a dezvotat ideea acestui biocip peste tot in lume, se numeste, Digital Angel.Adica Ingerul Digital. www.digitalangel.com/about.aspx





Mai multe detalii puteti gasi aici :

Apocalipsa Sfantului Ioan

15. Si i s-a dat ei sa insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei sa si graiasca si sa omoare pe toti cati nu se vor inchina chipului fiarei.
16. Si ea ii sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei saraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte.
17. Incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei.
18. Aici este intelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numarul fiarei; caci este numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase.
[...]
9. Si al treilea inger a venit dupa ei, strigand cu glas puternic: Cine se inchina fiarei si chipului ei si primeste semnul ei pe fruntea lui, sau pe mana lui,
10. Va bea si el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, in potirul maniei Sale, si se va chinui in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului.
11. Si fumul chinului lor se siue in vecii vecilor. Si nu au odihna nici ziua nici noaptea cei ce se inchina fiarei si chipului ei si oricine primeste semnul numelui ei.
12. Aici este rabdarea sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Iisus.

miercuri, 27 ianuarie 2010

S-au enervat dracii



O sa intelegeti imediat de ce am pus acest titlu.

Marti, 26 ianuarie 2010, una din companiile producatoare de vaccin impotriva manifestarilor porcine, si-a iesit din minti pentru ca populatia si implicit farmaciile nu vor sa mai cumpere vaccinul! Si cica o sa mai fie inca o pandemie! Hopa Mitica ! Zicem noi : " Cum adica " ? Nu ? Oricum...nu e vorba decat de 1 miliard de euro. Ei bine urmariti :

"Grupul farmaceutic elvetian Novartis, care produce unul dintre vaccinurile impotriva gripei pandemice H1N1, a lansat marti o avertizare la adresa guvernelor care isi anuleaza comenzile, precizand ca statele "fiabile" vor fi servite preferential, pe viitor, relateaza AFP.

"Aceleasi guverne care au exercitat multe presiuni asupra industriei farmaceutice pentru a furniza rapid vaccinurile spun acum ca nu mai doresc sa cumpere ce au comandat", a declarat presedintele Novartis, Daniel Vasella.

Seful gigantului farmaceutic a avertizat ca "data viitoare cand va mai fi o pandemie - si va mai fi o pandemie - guvernele care au fost parteneri fiabili vor fi tratate de o maniera preferentiala", a spus el.

Dupa slabul succes al campaniei de vaccinare si posibilitatea de a te vaccina cu o singura doza, in locul celor doua prevazute intial, mai multe guverne (Germania, Belgia, Norvegia si Spania, in special) au revizuit in scadere comenzile de vaccinuri.

"Avem contracte constrangatoare pentru ambele parti", a reamintit Vasella, care s-a declarat "inflexibile" asupra comenzilor deja onorate. "Ceea ce a fost livrat trebuie pastrat si trebuie platit", a insistat el.

Presedintele grupului elvetian a aratat insa ca trebuie sa existe flexibilitate asupra comenzilor in curs, Novartis fiind dispus sa propuna alte produse in locul dozelor de vaccin.

Gripa H1N1, in declin, a ucis cel putin 14.142 de persoane in intreaga lume.

Novartis, care a publicat rezultate anuale in crestere, a livrat anul trecut peste 100 de milioane de doze de vaccinuri, realizand in acest fel o cifra de afaceri de un miliard de dolari.

conform www.hotnews.ro

Acum am si eu o intrebare. Ce spuneti despre treaba asta ?

luni, 25 ianuarie 2010

Alchimia albinelor


Este un articol lung ce merita citit.

"Lector al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România şi profesor de istorie la Târgu Jiu, Vasile Andriţoiu a descoperit proprietăţile miraculoase ale mierii, căutând leacuri pentru a se trata pe sine şi pe cei apropiaţi lui. Astăzi este unul dintre cei mai vestiţi apiterapeuţi din România, cu participări constante la conferinţele internaţionale de apiterapie şi cu rezultate spectaculoase în vindecarea unor boli, cărora medicina alopată le oferă de obicei speranţe minime.

Domnule Andriţoiu, de ce este mierea, acest elixir auriu, un aliment atât de lăudat ?

Să facem mai întâi puţină istorie...E bine să ştiţi că albina a apărut pe pământ înaintea omului. Arăta ca o larvă şi se hrănea cu ferigi. Apoi treptat, când flora s-a dezvoltat, i-au crescut aripi şi a început să zboare pe flori, să adune nectar. Dar ea a funcţionat dintotdeauna ca un adevărat laborator zburător, care adună acest nectar şi polenul pentru a-şi hrăni urmaşii. Noi oamenii, o jefuim. S-au găsit desene pe pereţii peşterilor din Spania, datând din epoca de piatră, ce ilustrează modul în care oamenii preistorici culegeau fagurii de miere folosindu-se de fum. Albina a memorat în codul ei genetic că fumul reprezintă pericol. Când simt fum, albinele îşi umplu guşile cu miere de rezervă şi pleacă. Când guşile sunt pline, nu-şi mai pot îndoi abdomenul să înţepe. De aceea, unii apicultori, mai puţin experimentaţi, afumă când umblă în stup.

În Egipt şi în India antică mierea era considerată un dar al zeilor. Se pare că mana care a fost dată poporului în drum spre Ţara Canaanului era de fapt miere. Sf Ioan Botezătorul s-a hrănit în deşert cu miere. Soldaţii din India antică primeau înainte de luptă o punguţă de piele plină cu miere care se lega la brâu. S-au găsit papirusuri care îndeamnă la consumul de miere pentru că « este bună ». Elevii din Egiptul antic, ce primeau în raţia lor miere, erau mai sănătoşi şi puteau învăţa mai bine decât ceilalţi. Nu era doar un aliment extraordinar de hrănitor şi energizant, ci şi un antiseptic şi un conservant de excepţie. Trupul lui Alexandru Macedon a fost îmbălsămat într-un sicriu cu miere şi propolis. Mai târziu, în Evul Mediu, aproape toate mănăstirile aveau stupine, iar ţăranii ce aveau casă pe pământul mănăstiresc erau obligaţi să plătească o danie în miere şi mai ales ceară, pentru fabricarea lumânărilor. Documentele amintesc existenţa unei ceri verzui în Moldova, care nu scotea fum la ardere, din care se făceau lumănări ce ardeau în palatele dogilor din Veneţia. Dar să revin la întrebarea dumneavoastră. De ce toată această faimă ? Ei bine, pentru că mierea conţine toate vitaminele, mineralele, enzimele cunoscute vreodată în lumea medicală. Are toţi aminoacizii esenţiali cunoscuţi, ceea ce o face o hrană proteică de excepţie, are glucide şi chiar hormoni. Sunt foarte multe asemănări între organismul uman şi produsele stupului. Dacă Dumnezeu ar vrea, ar putea crea un om din substanţele care se găsesc în stup, pentru că toate se regăsesc şi în corpul uman. Inclusiv hormonii, care sunt de o asemănare uluitoare cu cei umani şi care nu au nici o contraindicaţie sau efect negativ, faţă de cei de sinteză. Doar că, evident, consumarea produselor cu potenţial hormonal trebuie făcută numai sub îndrumarea unui specialist. În plus, mierea este perfect igienică, antiseptică şi un antibiotic de excepţie. Orice microb, inclusiv agentul patogen al ciumei bubonice, care în Evul Mediu a distrus oraşe intregi, dacă stă în miere, este ucis. În miere, bineînţeles într-una de calitate, nu rezistă nici un microb.

Ştim că petreceţi nenumărate ceasuri în stupină, pentru a studia viaţa albinelor. Povestiţi-ne şi nouă câte ceva din ceea ce aţi observat mai interesant la ele.



După ce a ieşit din celula ei, albina rămâne în stup ca albină tânără, ca mamoş, adică doică pentru larve, pe care le hrăneşte cu lăptişor de matcă secretat de nişte glande din cap. În primele trei zile hrăneşte toate larvele, apoi lăptişor de matcă, care este hiperestrogenic şi dezvoltă caracterele feminine, primeşte numai regina, iar albinele şi trântorii primesc altfel de hrană care duce la androgenizare, adică la dezvoltarea caracterelor masculine. Este o « castrare » determinată de hrana pe care o primesc, pentru ca fiecare albină să fie pregătită pentru rolul pe care îl are în cadrul coloniei. Albinele obişnuite trebuie să producă miere. La început, pleacă în căutarea nectarului albinele cercetaşe. Zboară în arii concentrice, largi de până la 6 km, apoi se întorc şi execută un dans deasupra urdinişului, un dans ce explică în ce direcţie se află sursa, cât de bogată e, cam care este distanţa şi alte repere. Cel care a descifrat dansul albinelor cercetaşe a primit premiul Nobel. Apoi pleacă celelalte albine, adună cu limba nectarul de pe flori şi când umplu guşile cu nectar se întorc spre casă. Încă de pe drum albina începe prelucrarea acestui nectar, secretă nişte enzime care dau valoare mierii şi care o deosebesc de zahăr. În stup, depune în ramă acest nectar care este foarte lichid. În cursul nopţii albinele lucrătoare se aşază într-o anumită ordine şi încep să bată din aripi în timp ce altele iau nectarul dintr-o celulă şi-l mută în alta şi iar şi iar, până ce acest aer încărcat cu vaporii din nectar iese prin urdiniş. Se numeşte vânturare. Mierea vânturată natural de albine este densă, ajunge la o consistenţă de maximum 18% apă şi conţine foarte multe enzime, căci la fiecare mutare în altă celulă i se mai adaugă enzime, mai ales inhibină, care este un antioxidant redutabil. Cu cât o miere este mai vânturată, cu atât este mai bogată în enzime. La final, albinuţele tinere depun pe fiecare celulă o peliculă de ceară, o căpăcesc. Atunci când fagurele este căpăcit 2/3 din suprafaţă, mierea e bună de recoltat. Ca să închei răspunsul la întrebarea pe care mi-aţi pus-o, pentru un kilogram de miere albina trebuie să aducă în stup 4 litri de nectar, din care jumătate este apă, ce va fi vânturată.


Cum ne putem da seama că mierea pe care o cumpărăm este de calitate ?

Cel mai sigur indiciu este greutatea. O sticlă de un litru ar trebui să aibă 1,450 kg miere. Cam asta e densitatea mierii faţă de apă. Apoi este gustul, dar gustul mai poate înşela. Există mieri drese cu zahăr fiert cu plante, din care lipseşte polenul. Urmele de polen din miere sunt un indicator categoric al plantelor din care provine mierea, dar numai specialiştii cu aparatele lor pot depista dacă mierea e falsificată. Apoi, important de ştiut, mierea cristalizează. Dacă sunt cristale mari, ca sarea grunjoasă, mierea e bună, dar a avut cam prea multă apă, deci albinele n-au mutat-o de suficiente ori din celulă în celulă, prin urmare, nu i-au adăugat suficiente enzime. Mierile bine vânturate sunt mai onctuoase, au cristale mai mici, mai finuţe. Nu ar trebui cumpărată mierea care stă pe tarabe în plin soare. Aceea are cu 40%mai puţine calităţi. Mierea este creată de albine la întuneric, ea nu trebuie expusă luminii solare, ci doar la lumina încăperii şi la o temperatură constantă, ce nu depăşeşte sub nici o formă 40 de grade. Unii stupari ştiu că oamenii se feresc de mierea zaharisită, fiindcă suspectează că e făcută cu zahăr. Nimic mai fals. Totusi, ca să-şi vândă mai bine marfa, ei o fierb la 90 de grade, ca să nu mai cristalizeze. Ca gust, devine un pic mai bună, dar pierde enorm în calitate. La acea temperatură toate enzimele sunt distruse, mierea rămâne doar un zahăr lichid. De aceea, mierea nu se pune nici în ceaiul fierbinte. Toate mierile bune zaharisesc după câteva luni, deci dacă vreţi să fiţi sigur că luaţi o miere naturală, cumpăraţi una zaharisită. O altă metodă de a testa mierea este întoarcerea borcanului cu fundul în sus. Înăuntru trebuie să se creeze o bulă de aer în formă de pară. Dacă bula urcă repede spre fundul borcanului, înseamnă că este o miere cu multă apă în ea, deci nevânturată suficient. Bula trebuie să urce lent, ceea ce arată că mierea este coaptă, maturată, bună de consum şi vânturată natural, de către albine, deci culeasă când fagurii au fost căpăciţi pe trei sferturi. Uneori, stuparii, pentru a grăbi producţia, recoltează mierea înainte să fie căpăciţi şi o scot la soare în butoaie să mai evapore din apă, pentru a elibera fagurii mai repede, pentru o nouă miere. Mierea obţinută astfel este mai lichidă şi foarte săracă în enzime.

Ce alte produse ale stupului folosiţi în cadrul tratamentelor pe care le recomandaţi ?

O colonie produce, desigur, mult mai multe lucruri decât miere. Lăptişorul de matcă este un fel de vitamină naturală, cel mai energizant aliment care a fost creat vreoată de lumea vie. Nu există ceva mai energizant. Se administrează cu prudenţă, în functie de afecţiune şi niciodată la voia întâmplării. Polenul, elementul mascul al florii, este un rezervor de acizi ribo şi dezoxiribonucleici. Are o valoare colosală în alimentaţia şi medicaţia umană. Este un aliment impresionant de complet, conţine toţi aminoacizii esenţiali şi neesenţiali, care îl transformă într-o hrană proteică absolut completă. Polenul este adus pe picioruşe, descărcat de alte albine, aşezat în faguri, îmbunătăţit cu enzime, frământat cu puţină miere şi apoi bătut şi lipit în celulă cu capul, cu mişcările berbecului. Masa proteică ce se creează se numeşte păstură. Viitorii trântori primesc ca hrană şi păstură. Are o valoare biologică mai mare decât polenul simplu, pentru că este suplimentată cu enzime. Un grăunte de polen are 2 învelisuri, exină şi intină, şi nucleul care este cel mai valoros. Unii oameni mănâncă polen degeaba pentru că, datorită unor deficienţe, sucurile gastrice nu pătrund intina şi nu pot dizolva nucleul, ca atare substanţele nu se asimilează. Păstura este un polen care, în condiţiile de umiditate şi căldură din stup, suferă un proces controlat de fermentare care face ca nucleul să iasă din intină, devenind sută la sută asimilabil. Căpăceala de pe faguri are şi ea o importanţă medicală mare, căci conţine un antibiotic extrem de important în bolile aparatului respirator, care este însă distrus imediat de soare. Căpăceala trebuie extrasă într-o încăpere unde nu intră soarele şi depozitată în vase cu pereti opaci.

Propolisul este o răşină pe care albinele o recoltează de pe mugurii unor arbori. O depozitează pe picioarele din spate, o aduc în stup, unde este descărcată de către alte albine. Uneori procesul durează şi două zile. Rolul major al propolisului este de a fi principalul medicament cu care se menţine sănătatea coloniei. Cu el se lipesc ramele între ele, se astupă crăpăturile stupului. Substanţele volatile care se evaporă din propolis menţin sănătatea coloniei. Apilarnilul, este un triturat larvar din larvele de trântori, recoltate în a noua zi de stadiu larvar. Bătrânii din Ardeal îl numeau lapte de taur. Este practic un concentrat de hormoni steroidieni, substanţa care stă la baza tratamentului făcut de cabinetul nostru în bolile autoimune. Mai există ceara, care este folosită în cosmetică, are aplicaţii medicale şi multe aplicaţii industriale. Dar şi veninul, arma de apărare a albinei, din care s-au obţinut extracte standardizate, cu efecte pozitive în tratarea artritelor, poliglobuliilor, a reumatismelor şi bolilor autoimune.

Câtă miere avem voie să mâncăm?

Ar trebui consumate zilnic1-3 grame pe kilogram corp, ceea ce înseamnă cam 120 de grame la o persoană de 60 de kg. O linguriţă de miere aşa cum o scoatem din borcan are cam 12 grame. În timpul copilăriei este însă indicată o doză mai mare. Copiii au un consum mai ridicat de energie, ard mai multe calorii. Din păcate, deseori medicii spun că consumul de miere de către copii produce botulism. În România sunt mii şi mii de stupari, n-am văzut niciodată copilul unui stupar bolnav de botulism. Neînţelegerea provine din faptul că produsele apicole au fost asimilate produselor animale, iar produsele de origine animală pot provoca botulism copiilor.

Ce tipuri de boli pot fi vindecate cu produse apicole ?

Absolut toate. Produsele apicole intervin inclusiv în cancere. Am avut markeri tumorali negativaţi prin apiterapie. Mierea şi derivatele au capacităţi antitumorale, antivirale, combat toate tipurile de anemie şi, în anumite dozări, ajută imens în leucemii.

Hepatitele virale sau autoimune, cele toxice, cirozele pot fi vindecate apiterapeutic. Avem cazuri unice în lume în care hepatita virală C a fost negativată. Este un caz pe care, de altfel, l-am prezentat într-o conferinţă internaţională de apiterapie. Efecte foarte importante au şi în tratarea bolilor autoimune. Avem singurele cazuri de vindecare din lume. Apiterapia, prin corticosteroizii pe care îi conţine, înlocuieşte perfect corticoterapia de sinteză, însă fără dezavantajele şi efectele secundare ale acesteia. Produsele apicole ajută la fixarea calciului, care nu are nevoie doar de vitamina D2, ci de încă 22 de elemente, minerale, vitamine, enzime şi hormoni pentru a deveni bioactiv. Multe fete tinere care au ovare polichistice sunt de fapt hipocalcemice. Multe mămici hipocalcemice dau naştere unor copii ce fac bronşite astmatiforme de mici. Bolile autoimune nu se vindecă până ce calciul nu ajunge la valori normale or corticoterapiile de sinteză spală calciul. Apiterapia vindecă infertilitatea, fibroamele, chisturile ovariene, dar şi endometrioza (noi avem singurele cazuri din Europa vindecate fără operaţie).

Unde puteţi fi găsit de cei care vor să încerce produsele dvs ?

Mă găsesc în comuna Bălăneşti nr 336 din Jud Gorj, aproape de Târgu Jiu. Centrul medical se numeşte Apiregia Imunostim, cuprinde mai multe laboratoare, în care creăm produsele. Dintre ele, 48 sunt deja autorizate ca suplimente alimentare. În curând vom avea şi laborator propriu de analize medicale, căci nu oferim nici un tratament până nu vedem diagnosticul clar. Iar stupina noastră se află pe un deal cu un nume predestinat, Dealul Prisăcii. Este un deal cu o floră spontană completă. De primăvara, de când înfloreşte alunul, salcia, cornul, până toamna tarziu, cu tot felul de floricele. Mai mult decât atât, în apropierea stupinei creşte o orhidee foarte rară, care seamănă perfect cu o tijă pe care s-a aşezat o albină. Oamenii din zonă îi spun albinuţă. Vedeţi, aşadar, că nimic nu este întâmplător pe lumea aceasta! " Sonia PANTAZI

duminică, 24 ianuarie 2010

Nu mancati cancerigen!


Romania va experimenta pe populatie produsul cancerigen initium
13 January, 2010
Experimentul "Codex Alimentarius" incepe cu Romania. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat sa inceapa implementarea "Codexului", alaturi de alte 165 de state semnatare (95% din populatia planetei). "Codex Alimentarius" este un pachet de norme dupa care se vor alimenta populatiile tarilor semnatare. Acesta porneste de la principiul ca Terra nu mai poate hrani pe toata lumea natural, ca atare se va trece la hrana artificiala, din produse chimice, cea modificata genetic etc. Adeptii Teoriei Conspiratiei sustin ca masura nu este altceva decat una de exterminare, care va reduce populatia globului la cca doua miliarde, o masa mult mai usor de hranit si de controlat de fortele oculte.
Nu a trecut o luna si iata ca apare stirea ca Romania este prima tara din lume care va folosi in agricultura un compus chimic pe baza de initium, un ingredient activ din noua clasa a substantelor chimice impuse de"Codex Alimentarius". Produsele vor fi furnizate de compania germana BASF si vor fi folosite pentru culturile de struguri, cartofi, rosii, castraveti si ceapa. Pentru publicul larg se spune ca "beneficiile pe care le-ar aduce aceasta substanta sunt legate in primul rand de combaterea daunatorilor, dar, totodata ea micsoreaza si durata in care se obtine recolta." Dupa ce acest produs va fi experimentat in Romania, urmeaza sa fie omologata utilizarea lui si in Olanda, Germania, Franta, SUA, Canada si Marea Britanie. Neoficial, conform cercetatorilor care combat "Codex Alimentarius" , folosirea produselor cu initium sporeste cu pana la 65% rata riscului de cancer de colon, substanta, care intra rapid in combinatii chimice, devenind reziduala in organism. De pilda 1 mg de initium intrat in organism o singura data se elimina in aproape un an. Or, daca acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, asa cum initium ajuta la cresterea rapida a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la marirea tumorilor maligne. (S.L.)
D-zeu sa-i ajute pe romani.
Daca esti impotriva folosirii acestei substante, semneaza petitia online:
http://www.petitieonline.ro/petitie-p66425048.html

joi, 21 ianuarie 2010

Video - Un om de apreciat

Monahului Filotheu la dezbaterea nationala asupra documentelor electronice (2 aprilie 2009)
Filotheu transmite informatii unor urechi ce nu vor sa auda si unor ochi ce nu vor sa vada.Uita-ti-va la cei din jur sa vedeti cat de plictisiti si total decuplati sunt la declarartia Monahului Filotheu.Probabil il credeau nebun.Este interesant de urmarit pana la capat.

O pilda frumoasa


Revin cu povestea pe larg.Eu , se pare, o stiam mai trunchiata.
Se spune ca doi copilasi in burta mamei vorbeau unul cu celalalt.

- Tu crezi in viata de dupa nastere?

- Desigur! Dupa nastere trebuie sa urmeze ceva… Probabil ca ne aflam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza.

- Ce prostie! Dupa nastere nu urmeaza nimic. Si, de altfel, cum ar putea sa arate?

- Nu stiu exact, dar desigur ca va fi mai multa lumina decat aici. Poate ca vom umbla pe propriile picioare si vom manca cu propria gura…

- Ce ciudat! Nu se poate sa umbli. Iar ca sa mananci cu gura, chiar ca ar fi de ras! Doar noi mancam prin cordonul ombilical… Insa ia sa iti spun eu ceva: putem exclude viata de dupa nastere, pentru ca deja acum e prea scurt cordonul ombilical.

- Ba da, ba da, cu siguranta va fi ceva. Insa, probabil, ceva mai altfel decat ne-am obisnuit noi aici.

- Pai de acolo nu s-a intors nimeni. Odata cu nasterea, viata se termina, pur si simplu. De altfel, viata nu este altceva decat o permanenta inghesuiala, intr-un intuneric profund.

- Eu nu stiu exact cum va fi daca ne vom naste, dar desigur ca o vom gasi pe MAMA, iar ea va avea grija de noi.

- Pe mama? Tu crezi in mama? Si dupa tine, unde ar putea ea sa fie?

- Pai oriunde, in jurul nostru. Doar traim in ea si prin ea. Fara ea, nu am fi deloc.

- Eu nu cred asta! Eu nu am vazut nicicand, nici un fel de mama, asa ca e evident ca nu exista!

- Dar, uneori, cand suntem in liniste, o auzim cum canta, simtim cum mangaie lumea din jurul nostru. Stii, eu cred ca viata adevarata ne asteapta abia de acum incolo!




luni, 18 ianuarie 2010

Puscaria "raiul" sfintilor



Nu stiu cati dintre noi stiu ce s-a intamplat in puscariile comuniste de dupa 1949 si prin ce martiraj au trecut detinutii. In demonismul maxim al comunistilor, toti oamenii care erau inzestrati cu caractere libere, democratice, cu aspiratii filosofice care sa contravina legilor marx-leniniste sa fie rasi de pe suprafata pamantului in lagarele care impanzeau tara.Lagarele "celebre" daca pot sa le spun asa , erau : Jilava, Aiud ,Pitesti, Periprava in Delta Dunarii , Gherla, lagarul de la canal (Cernavoda) si cele din Suceava.Asta nu inseamna ca numai aici s-a suferit cel mai tare ci acestea erau celebre prin torturile si oamenii deosebiti sacrificati acolo: profesori universitari, preoti, doctori, filosofi, legionari, cadre militare din regimul regelui Mihai I, calugari si multi, multi altii...Dar am sa revin asupra acestui subiect intr-un viitor articol mai in detaliu.Sa urmarim povestea sfnatului inchisorilor, dupa cum a fost denumit Valeriu Gaftencu.

Să fii refugiat din Basarabia şi despărţit de familie, să fii condamnat pe mo­tive politice la 25 ani închisoare la vârsta de 20 ani, să-ţi vezi sfârşitul vieţii pământeşti că se apropie după 11 ani de temniţă şi să poţi afirma că eşti un om fericit, pentru cei mai mulţi dintre noi pare cu neputinţă. Aceasta se poate prin credinţă. Prin credinţă, suferinţa se transformă în bucurie. Viaţa lui Valeriu Gafencu ne arată aceasta.

"Valeriu Gafencu s-a nascut la 24 ianuarie 1921 in localitatea Singerei, judetul Balti, in Basarabia. In toamna anului 1941, cand a fost arestat si condamnat la 25 de ani munca silnica, Valeriu Gafencu avea varsta de 20 de ani. Era student in anul al II-lea al Facultatii de Drept si Filosofie din Iasi.

Reputatul profesor de Drept Civil Constantin Angelescu l-a aparat la proces pe Gafencu, declarand: “Este unul dintre cei mai buni studenti pe care i-am avut de-a lungul intregii mele cariere diactice”. Pledoarie inutila, fiindca dictatura antonesciana nu a vazut cu ochi buni activismul nationalist-crestin al tanarului Gafencu, care voia ca tot mai multi elevi si studenti sa se inscrie in Fratiile de Cruce, pentru a se pregati de lupta impotriva comunismului bolsevic ce ameninta atunci Romania.

Tanarul Valeriu Gafencu a ajuns la Tg. Ocna in decembrie 1949, dupa ce a trecut prin puscariile de la inchisoarea Aiud (intemnitat de regimul dictatorial al lui Antonescu, intre 1941 – 1944) si de la Pitesti.

Din cauza torturilor si regimului bestial din temnitele comuniste, Valeriu Gafencu a ajuns la sanatoriul-inchisoare Tg. Ocna intr-o stare atat de grava incat supravietuirea sa timp de doi ani (pana la 18 febr. 1952) poate fi considerata drept o minune.

Pretul rezistentei sale morale si spirituale in fata ighemonului comunist de la Pitesti a fost unul care i-a rapit definitiv sanatatea. TBC-ul pulmonar, osos si ganglinar, reumatismul, lipsa hranei necesare i-au ruinat trupul. Chipul sau era insa, straniu, scaldat intr-o lumina nepamanteana, asupra careia depun marturie multi din cei care au avut privilegiul de a-i fi in preajma in ultima parte a vietii sale. Sufletul si mintea sa nu se desparteau defel de rugaciune.

In ultimul an, hemoptizia (scuipa sange) il transformase intr-o “epava”. La prima vedere, caci lumina sfinteniei trecea dincolo de bietul trup in suferinta si ii atingea pe ceilalti detinuti. Cu aceasta figura de sfant – care nu poate fi explicata natural, intrucat se stie ca boala care il rodea aduce doar deprimare si schimonosire a chipului – a trecut la cele vesnice.

Cu numeroase plagi tuberculoase pe trup – care supurau permanent – Gafencu si-a asteptat moartea cu o seninatate care i-a inmuiat si pe gardienii-calai. Trupul sau se facuse cu adevarat lacas al Duhului Sfant. Pentru credinta sa, Valeriu a fost invrednicit de Dumnezeu sa-si cunoasca ziua mortii.

Pe 2 februarie 1952, el si-a rugat camarazii sa-i procure o lumanare si o camasa alba, pe care sa i le pregateasca pentru ziua de 18 februarie a aceluiasi an. A mai cerut ca o cruciulita (pe care se pare ca o avea de la logodnica sa) sa-i fie pusa in gura, pe partea dreapta, spre a fi recunoscut la o eventuala dezgropare.



La 18 februarie, intre orele 14.00 si 15.00, dupa momente de rugaciune incadescenta (cu fata transfigurata), Valeriu a rostit ultimile cuvinte: “Doamne, da-mi robia care elibereaza sufletul si ia-mi libertatea care-mi robeste sufletul”.

La targa unde a fost depus, spre a fi dus intr-o groapa comuna (a tuberculosilor), au venit si s-au inchinat, pe rand, toti detinutii, iar calaul Petre Orban a plecat din inchisoarea pentru intreaga zi, pentru a-i lasa sa-si ia ramas bun de la Valeriu. Valeriu Gafencu a fost omul jertfei totale.

Si-a sacrificat, pentru Hristos si neam: tineretea, profesia, familia, libertatea si viata."

Monahul Moise, pe care l-am cunoscut personal in urma cu ceva ani la manastirea Oasa din judetul Alba, a facut un lucru minunat aducandu-ne in memorie istoria noastra ce nu trebuie uitata, caci ea a fost izvoratoare de sfinti!!! Monahul Moise este un om tare placut, mare cat un munte si cu o putere launtrica probabil aseamanatoare cu cea a lui Moise.El este singurul din tara noastra care umblat in lung si in lat pentru a strange marturii si povesti de la oamenii care l-au cunoscut pe Gafencu in inchisoare.Nicolae Steindhardt a fost cel ce l-a numit "Sfantul Inchisorilor " pe Gafencu dupa ce i-a fost coleg in lagar.In urma eforturilor Moise a reusit sa scoata o carte " Sfantul Inchisorilor " ce poate fi gasita cu usurinta in librarii si pe internet.Faceti un pustiu de bine si cumparati aceasta carte, poate fi un cadou minunat.O puteti gasi si cu 5 lei pe internet.Banii sunt donati schitului : " Inaltarea Sfintei Cruci " de la Aiud.Acolo unde toate osemintele groapei comune , de pe urma lagarelor comuniste , au fost izvoratoare de miros de mir si flori, acolo unde oasele au culoarea moastelor, ele fiind prin excelenta moastele unor sfinti mucenici anonimi.Miracolele, vindecarile nu inceteaza sa se produca in fata acestor sute de moaste.

Filmul minunat - Ostrov


Ostrov

Este cel mai frumos film despre sufletul omului, sinceritate, smerenie, adevar, bucurie si toate virtutile sadite de Tatal nostru in noi.Acestui film ii atasez mottoul : " Orice pacatos are un viitor si orice sfant are un trecut ! " .
Din punct de vedere artistic, filmul intruneste toate toate virtutile unei capodopere cinematografice asemeni filmului " Tarul" daca nu chiar mai bine.Regia, scenariul, operatoria, montajul, muzica, scenografia cat si actoria ar fi jignite in fata Oscarului.Astfel de filme nu pot fi considerate box office in lumea filmului comercial.Cu toate acestea "Ostrov" a fost vizionat in marea majoritate a centrelor crestine din lume, vizionandu-se chiar si in manastiri.E de luat aminte ca fiecare dintre noi putem deveni in acest fel daca urmam calea aceasta.
Filmul este la dispozitia dumneavoastra prin linkul de mai jos.Filmul este arhivat, deci va trebui dezarhivat dupa ce l-ati descarcat.

Vizionare placuta!

http://dl.transfer.ro/Transfer_ro-18Jan-9832e2de49a26.zip

.







duminică, 17 ianuarie 2010

Inger, ingerasul meu...


" Când Dumnezeu a creat oştile cereşti – serafimi, heruvimi, tronuri, domnii, puteri, stăpâni, începători, arhangheli şi îngeri, nouă ranguri cereşti, împărţite în trei grupe de câte trei triade – în marea lui milă, El a hotărît ca îngerii să fie cei mai aproape de oameni, să aibă o neîntreruptă legătură cu ei spre călăuzire, ajutorare şi sfinţire.

Printre aceşti îngeri, îngerii păzitori sunt cei mai blânzi, mai apropiaţi şi mai iubitori, pentru că misiunea lor este să aibă grijă de copii câtă vreme aceştia trăiesc pe pământ, până la bătrâneţe şi moarte. Aceşti îngeri sunt plini de iubire şi dulci ca nişte copii, blânzi ca nişte copii, vulnerabili ca nişte copii şi cresc în misiunea lor ca nişte copii, timizi ca nişte copii şi devin în atitudinea lor, tot mai maturi, mai mustrători şi cer mai multe de la copil cu cât acesta creşte şi sporeşte în lucruri bune sau rele. Îngerul îl ceartă pe copilul devenit adult, dar mereu este cu el şi niciodată nu se îndepărtează de el, oricâte lucruri rele ar face.

Aşa cum spune Acatistul Îngerului păzitor, el priveghează neîncetat viaţa fiecăruia dintre noi. Niciodată nu-l părăseşte pe cel care i-a fost încredinţat, atâta vreme cât trăieşte pe pământ, niciodată nu încetează a-l învăţa şi sfătui pe copil, ca şi pe adult, atunci când copilul a crescut, până la sfârşitul vieţii lui.

Am să vă spun o scurtă istorioară despre îngerul păzitor al unui copil care i-a fost încredinţat grijii lui. Am citit această poveste în Fraţii Karamazow a lui Dostoiewski.

Când s-a născut o fetiţă, Dumnezeu a trimis îngerul ei păzitor să o apere în toate zilele vieţii ei, până la moarte. S-o păzească de păcate, s-o înveţe, să n-o lase să cadă în ispite grele.

Când fetiţa a crescut, nu a mai ascultat de îngerul ei păzitor. Zadarnic îi sufla la urechea inimii cuvinte bune, degeaba o învăţa milostenia, rugăciunea şi iubirea de semeni. Fata devenea tot mai rea, mai nepăsătoare de suferinţa aproapelui, mai zgârcită şi cu inima prinsă de averea ei. Femeia devenise foarte bogată, nu dădea nici o firimitură de pâine vreunui sărac, ci punea slugile să-i izgonească pe cerşetori cu băţul. Îngerul ei era mereu întristat şi se gândea cu groază ce se va întâmpla cu sufletul femeii la moartea ei.

A venit şi ziua morţii şi a judecăţii femeii. Pentru păcatele ei cele multe şi pentru nemilostivirea ei faţă de săraci şi bolnavi, Dumnezeu a trimis-o în iad să stea în iazul de smoală, unde erau aruncaţi zgârciţii şi nemilostivii. Iar îngerul ei păzitor se plimba pe malul iazului de smoală şi plângea pentru sufletul pierdut şi se zbătea să-şi amintească dacă această femeie a făcut vreun bine în viaţa ei. Şi-a adus aminte că o dată, mergând cu căruţele cu recoltă la oraş pentru a o vinde, femeia a dat un fir de ceapă verde unui cerşetor. Atunci a alergat îngerul la tronul lui Dumnezeu şi, căzând cu faţa la pământ, a spus: ”Doamne, femeia aceasta a făcut o dată un bine. A dat un fir de ceapă verde unui cerşetor.”

Bine, i-a spus Dumnezeu, uite aici firul de ceapă, ia-l şi du-te pe malul iazului de smoală. Spune-i femeii să se prindă de firul de ceapă şi trage-o încet afară din iaz. Să fii cu grijă că firul de ceapă este foarte subţire şi se poate rupe uşor.

Îngerul a luat firul de ceapă şi s-a dus pe malul lacului. A strigat-o pe femeie şi i-a spus: ”Domnul Dumnezeu S-a milostivit de tine şi m-a trimis cu acest fir de ceapă. pe care tu l-ai dat odată unui cerşetor. Apucă-te cu grijă de el ca să nu se rupă şi eu am să te trag încetişor afară din iaz ”.

Femeia a făcut ce i-a spus îngerul. Acesta a început s-o tragă cu grijă afară din iaz. Când celelalte suflete au văzut că un înger o scoate pe femeie din smoală, s-au agăţat de poala rochiei ei gândind ca îngerul le va trage şi pe ele afară. Atunci femeia a început să-i înjure, să-i ocărască şi să-i blesteme, lovindu-i cu picioarele şi strigând: ”Lăsaţi-mă în pace, nemernicilor, eu am dat firul de ceapă, nu voi. Duceţi-vă în fundul iazului, blestemaţilor.”

În clipa aceea, s-a rupt firul de ceapă şi femeia a căzut înpoi în iazul de smoală. Şi îngerul a început să plângă din nou cu tristeţe.

V-am spus această povestioară ca să înţelegeţi că, într-adevăr, îngerul păzitor nu ne părăseşte niciodată, că el rămâne mereu credincios misiunii pe care Dumnezeu i-a încredinţat-o pentru a mântui sufletul, pentru că el iubeşte sufletul încredinţat grijii sale, se roagă pentru el şi-i şopteşte la ureche numai sfaturi bune; el este conştiinţa noastră bună, care ne duce pe drumul mântuirii, dacă îl ascultăm. El se bucură cu bucurie mare când îl ascultăm şi plânge când ne prefacem surzi la sfaturile sale.

Fiecare fiinţă umană, bună sau rea, îşi are îngerul său păzitor. În clipa în care copilul se naşte, îngerul vine la patul lui, trimis de Dumnezeu, ca să-l înveţe, să-l apere de primejdii, de ispitiri, de influenţele rele ale diavolului şi ale oamnilor răi. Aţi observat că, în clipa în care eşti gata să săvârşeşti un păcat, o voce lăuntrică îţi şopteşte: ”Nu face asta.” Când un pericol necunoscut te pândeşte, acelaşi înger îţi suflă la ureche: ”Nu te duce acolo”, sau ”Fereşte-te de omul acesta” etc.

Dacă păstrezi în viaţa ta măcar o mică parte din puritatea copilăriei, o mică parte din inocenţa ta, atunci vei auzi glasul îngerului păzitor conducându-te neatins de vicisitudinile vieţii către un mai bun loc în societatea creştină, către o mai bună congregaţie ortodoxă, vei fi apărat de Dumnezeu şi sufletul tău va fi liber de orice frică, incertitudine şi îndoială şi vei avea curajul să înfrunţi nedreptatea, să iubeşti pe aproapele tău şi chiar pe vrăjmaşul tău. Vei păşi în lumina lui Dumnezeu.

Uneori poţi să-ţi vezi îngerul păzitor, nu ca o persoană, ci ca lumină, mai mult spirituală în partea dreaptă a capului tău, ceva deosebit faţă de lumina soarelui sau a unei lămpi. Este o lumină dulce care vine de sus şi-ţi pune în suflet o bucurie neînţeleasă. Atunci să înţelegi că îngerul tău păzitor este acolo, că încearcă să-ţi comunice ceva bun. Spune o rugăciune, curăţeşte-ţi inima şi mintea, amineşte-ţi că ai un prieten, cel mai credincios şi care nu te va părăsi niciodată, nici măcar în momentele tale de păcătuire. Adu-ţi aminte şi că un mesager al cerului te vizitează şi cântă-i: ”Vestesc cu glas mare, grija ta neîncetă pentru mine păcătosul, îngerul meu păzitor; căci, prin necazurile şi ispitirile care tulbură pacea sufletului meu în această lume frământată, tu te arăţi a fi grabnic ajutător şi mângâietor al meu.” (Condacul 6 din Acatistul Îngerului Păzitor)

Ingerul păzitor este de faţă în ultimele clipe ale vieţii noastre, el ne va lua sufletul şi ni-l va apăra de atacurile demonilor care vor spune că le aparţine lor din cauza multelor păcate săvârşite sau nespovedite. Îngerul le va răspunde însă că atâta vreme cât sufletul nu ne-a fost judecat şi condamnat, el aparţine lui Dumnezeu.

El ne va lua sufletul şi-l va duce în toate locurile pe unde am trăit şi ne va aminti tot ce am făcut bun sau rău în acele locuri. ”Iată, va spune el, aici te-ai rugat, dincolo ai ajutat un bolnav, aici ai dat ceva unui cerşetor, aici ai facut rău, aici te-ai mâniat, sau ai băut, sau te-ai lăcomit”, astfel că vom vedea toate faptele pe care le-am săvârşit în viaţa noastră. Conduşi de înger, vom vedea locurile de fericire ale sfinţilor şi apoi locurile de durere ale celor păcătoşi, pentru ca să înţelegem că Dumnezeu este drept, dar este şi bun, şi milostiv. Vom descoperi în această călătorie a sufletului sub conducerea îngerului nostru păzitor că şi noi am dat poate, unui sărac, «un fir de ceapă verde» şi îngerul va pleda pentru noi în faţa Judecătorului Suprem.

Şi dacă hotărîrea lui Dumneseu, din cauza multelor noastre păcate, va fi împotriva noastră, să nu uităm că îngerul nostru păzitor nu ne va părăsi, chiar dacă am ajuns în «iazul de smoală» şi că va căuta să menţină în noi nădejdea mântuirii din rău până la Judecata din Urmă când Dumnezeu, luând în seama căinţa noastră, va revărsa mila Lui peste noi şi vom fi mutaţi în Împărăţia Cerurilor, prin rugăciunea îngerului nostru păzitor. Amin.

Pr. Gheorghe Calciu

Despre prostie in general




Cugetand despre mine insumi cat si despre dumneavoastra laolalta asupra termenului "prostie" mi-am adus aminte ce spunea Emil Cioran in cartea sa " Pe culmile disperarii " despre prostie : " prostia este o suferinta nedureroasa a inteligentei " deci cu totii o avem.A-l face prost pe unul sau pe altul nu este decat o concluzie a stricaciunii ochiului nostru.Caci un ochi stricat nu sta nic
iodata pe un chip intelept.


Nu spune si Hristos ca daca ai un ochi stricat mai bine sa-l scoti ca sa nu-l imbolnaveasca si pe celalalt ? Noi toti astia care o facem, care spunem ca asa si pe dincolo incercand sa ne dam unii altora lectii de lingvsitica vulgara nu facem decat sa picam intr-o prapastie de spiritualitate semicompromisa, daca nu chiar putreda.A discuta despre un adevar din puncte de vedere diferite este ceva nobil, in timp ce daca tratam adevarul unei alte oglinzi ca fiind indoielnic atunci ne putem declara invizibili si inutili fata chiar de noi insine.
Asa incepe Cioran in " Pe culmile disperarii " : "De ce nu putem rămîne închişi în noi înşine? De ce umblăm după expresie şi după formă, încercînd să ne golim de conţinuturi şi să sistematizăm un proces haotic şi rebel? N‑ar fi mai fecundă o abandonare în fluiditatea noastră interioară, fără gîndul unei obiectivări, sorbind doar cu o voluptate intimă toate fierberile şi agitaţiile lăuntrice? În acest caz am trăi cu o intensitate infinit bogată întreagă acea creştere interioară pe care experienţele spirituale o dilată pînă la plenitudine.

Trăiri multiple şi diferenţiate se contopesc şi se dezvoltă într‑o efervescenţă din cele mai fecunde. O senzaţie de actualitate, de prezenţă complexă a conţinuturilor sufleteşti se naşte ca un rezultat al acestei creşteri, asemănătoare unei înălţări de valuri sau unui paroxism muzical. A fi plin de tine însuţi, nu în sens de orgoliu, ci de bogăţie, a fi chinuit de o infinitate internă şi de o tensiune extremă înseamnă a trăi cu atîta intensitate, încît simţi cum mori din cauza vieţii. Este atît de rar acest sentiment şi atît de ciudat, încît ar trebui să‑l trăim cu strigăte. "


Dumnezeu l-a ales pe Eminescu in masura in care si Eminescu l-a ales pe Dumnezeu.Asa cum cu noi toti se intampla dealtfel. In urma evenimentului neplacut cu "dorobantii" Eminescu a spus pe atunci ca Romania trebuie sa construiasca Catedrala Neamului.A fost primul care a vorbit de ridicarea unui locas sfant in care sarmanii, saracii, bolnavii, cei napastuiti de soarta cat si ceilalti sa se poata regasi intru ajutor, pace si tihna sufleteasca.Eminescu era un suflet sensibil dar impotriva celor ce-l loveau pe Dumnezeu prin Om.Eminescu era un teribil iubitor de Dumnezeu si nu degeaba spun teribil.L-a iubit intr-un fel anume pe Tatal sau pentru ca il intelegea prin poezia sadita in creatie. El era prin excelenta un poet ancestral pentru ca intelegea creatia in multe planuri ale ei.Nu tot el a fost primul care a vorbit despre marea explozie a facerii ? Sufletul sau s-a varsat astfel in fata oamenilor sarmani :


DOROBANŢII

Au sosit în Bucureşti dorobanţii de pe cîmpul de război. Aceşti eroi, cu care gazetele radicale se laudă atîta, sînt, mulţumită guvernului, goi şi bolnavi. Mantalele lor sînt bucăţi, iar sub manta cămaşa pe piele, şi nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălţaţi sînt tot atît de rău, unul c-un papuc ş-o opincă, altul c-o bucată de manta înfăşurată împrejurul piciorului, toţi într-o stare de plîns, într-o stare care te revoltă în adîncul inimei.
O spunem de mai nainte, nici o scuză, nici o justificare, nici o esplicaţie nu ne poate mulţămi faţă cu această mizerie vădită şi strigătoare la cer. Canibali au fost acei ce i-au trimis iarna la război în asemenea stare? Nu mai întrebăm de au fost români sau nu. Sîntem de mai nainte siguri că numai români n-au putut fi aceia cari i-au trimis pe ţăranii noştri în asemenea stare în Bulgaria. Dar am fi putut crede ca să fie cel puţin oameni. Turcii, despre cari se zicea că mor de foame şi de frig, au sosit la Bucureşti mai bine îmbrăcaţi şi mai îngrijiţi decît soldaţii noştri. Ruşii cari pleacă la cîmpul de luptă sînt toţi îmbrăcaţi bine, cu cojoc şi cu manta sănătoasă, şi bine încălţaţi; la ai noştri îmbrăcămintea e curat ironia unor haine, e goliciunea parafrazată. Şi astfel au petrecut aceste victime ale radicaliei, ca să nu zicem un cuvînt mai rău, în zăpadă şi în ger, nemîncaţi, neîmbrăcaţi, decimaţi mult mai mult de frig şi de lipsă decît de gloanţele duşmanului. Nu sînt în toate limbile omeneşti la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera uşurinţa şi nelegiuirea cu care stîrpiturile ce stăpînesc această ţară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel ţăran care muncind dă o valoare pămîntului, plătind dări hrăneşte pe aceşti mizerabili, vărsîndu-şi sîngele onorează această ţară. Şi pe cînd aceşti cumularzi netrebnici, această neagră masă de grecotei ignoranţi, această plebe franţuzită, aceste lepădături ale pămîntului, această lepră a lumii şi culmea a tot ce e mai rău, mai mincinos şi mai laş pe faţa întregului univers face politică şi fanfaronadă prin gazete şi se gerează de reprezentanţii unei naţii ai cărei fii aceste stîrpituri nu sînt şi nu pot fi, tot pe atuncea soldatul nostru umblă gol şi desculţ, flămînd şi bolnav pe cîmpiile Bulgariei, îi degeră mîni şi picioare, de cad putrede de pe trupul viu al omului şi, veniţi înapoi în ţară, cad pe drumuri în ţara lor proprie de frig şi de hrană rea. Şi tot în această vreme vezi greci obraznici în mijlocul Bucureştilor refuzînd de a-i primi în cartier. Am ajuns cu teoria de ,,om şi om" aşa de departe încît fiece grecotei, fiece venitură , fiece bulgăroi e mai om în această ţară decît acel ce-şi varsă sîngele pentru ea. Scuzabil n-au fost acest război, dar esplicabil putea să devie purtat în condiţii normale, dar în modul în care s-au purtat, cu oameni goi şi flămînzi, au fost o adevărată crimă, un omor de oameni prin foame şi frig. Consistă această ţară din călăi şi din victime?

[Se publică în ,,Timpul", II, nr. 293, 30 decembrie 1877, p. 2. Este reprodus în ,,Românul", XXII, 1 ianuarie 1878, p. 2. Se tipăreşte în volum, prima dată, în M. Eminescu, Opere, II, Bucureşti, Editura Cultura Românească S.A.R., 1939, p. 207-209. M. Eminescu, Opere X, Publicistică (1877-1880), Editura Academiei, Bucureşti, 1989, p. 33.]

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Un "anonim" graieste



Unul din artileria de anonimi de pe acest blog a postat un raspuns in cardul articolului " Superioritatea strica claritatea ".L-am apreciat ca fiind unul destul de explicit si patruns observat.


"Imi place articolul si l-am inteles intr-un fel anume.Dar vad eu in lumea asta ca smerenia si lipsa superioritatii se confunda cu negarea calitatilor.As detalia putin...adica un "ganditor" intr-un cerc de manelisti de ex..daca prin hazard el s-ar afla acolo, va fi automat criticat, considerat superior, indepartat doar prin prisma faptului ca e altfel (nu au discutii comune pentru ca nu ca au sistem de valori comun).Lumea de azi nu recunoaste valori, le sufoca, le ridiculizeaza, indiferent despre ce valoare este vorba si le numeste simplu 'aere de superioritate".Democratia nu asigura selectia naturala a valorilor, spunea Tutea.
Smerenia o percep asa:ca desi stii ca poate esti superior cuiva in ceva, nu o afirmi in fata lui(sa nu-l ranesti), ca esti deplin constient de calitatile tale deci nu vrei validarea lor, si de asemenea esti perfect constient si de defecte.
Nu sunt de acord cu falsa smerenie, adica 'ingroparea talantilor' pe care Dumnezeu insusi i-a dat spre folosire si inmultire.
Si am sa inchei cu un citat din Napoleon "modestia este calitatea celor care nu au calitati".

vineri, 15 ianuarie 2010

Nu va vaccinati!!!


Un expert european în domeniul sănătăţii a declarat că pandemia de gripă porcină este una falsă, menită să crească vânzările companiilor

farmaceutice. Wolfgang Wodarg, directorul departamentului de sănătate din cadrul Consiliului Europei, susţine că toate companiile farmaceutice au avut profituri de milioane de dolari de pe urma virusului AH1N1.

Oficialul european spune că directorii companiilor farmaceutice au iniţiat o "campanie de panică" care a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii să declare pandemie. Acesta a demarat deja o anchetă pe această temă şi susţine că avem de a face cu "unul dintre cele mai mari scandaluri din industria farmaceutică ale secolului". Până la finalul acestei luni, Consiliul Europei va susţine o şedinţă pe această temă, informează The Sun.

Se caută "sursa dezinformării"

"Este o gripă ca oricare alta. Până în prezent, nu a provocat nici măcar o zecime din numărul deceselor cauzate în mod obişnuit de gripa normală. Campania de panică care a avut loc în ultimele luni reprezintă o oportunitate pentru reprezentanţii laboratoarelor care au ştiu că în cazul unei pandemii veniturile vor creşte considerabil", a declarat oficialul.

"Vrem să aflăm sursa acestei dezinformări în masă. Vrem să ştim cine a luat deciziile importante, pe baza căror informaţii şi în ce proporţie au infuenţat companiile farmaceutice acest proces", a adăugat expertul european. Acesta a mai spus că vaccinul împotriva virusului AH1N1 a fost dezvoltat suspect de rapid şi că banii publici au fost risipiţi.

Wolfgang Wodarg susţine că scopul acestei anchete este prevenirea unor alarme false pe viitor. "Trebuie să ne asigurăm că oamenii se pot baza pe instituţiile publice care, în ultima perioadă, au fost discreditate. Milioane de persoane au fost vaccinate cu substanţe care prezintă efecte secundare serioase", a concluzionat expertul.


miercuri, 13 ianuarie 2010

Otrava pentru copii nostrii


Groaza prostiei si a Codexului Alimentarius

Nu ne ajunge rata somajului, scumpirile alimentelor si tot acest haos prin care Romania si intreaga planeta trece! Vor fi interzise vitaminele si produsele naturiste in schimbul a 28 de produse de sinteza care vor fi general valabile pentru tot omul de pe planeta. Groaznica prostie a conducatorilor nostrii ne aduce in prapastie.Hai sa o traim si pe asta ! Din data de 31 decembrie 2009 celebrul Codex Alimentarius a intrat in vigoare si in tara noastra !!! Oare vom face puscarie pentru capsulele cu usturoi sau…orice produs naturist? Suna incredibil, strigator la cer ? Da, suna .Unul dintre celebrii “anonimi” ai blogului mi-a adus acest lucru la cunostinta si ii multumesc pentru asta.Sa citim ce scrie mai jos .

„Setul de proceduri concepute de reprezentantii OMS va schimba din temelii standardele de siguranta alimentara. Codexul alimentar are ca scop declarat protectia sanatatii consumatorilor. In realitate insa, sunt multe voci care sustin ca este o lege abuziva prin care vom fi obligati spre exemplu sa tratam cu antibiotice si hormoni orice animal crescut pentru hrana. Acest cod isi propune sa elimine si metodele alternative in domeniul sanatatii, adica terapiile naturiste, dar si folosirea suplimentelor alimentare si vitaminelor. La nivel mondial, sute de milioane de oameni au strans randurile si au inceput lupta impotriva acestui inceput de sfarsit al omenirii.”

" La 31 decembrie 2009 a intrat in vigoare Codex Alimentarius. Un asa-zis cod universal al alimentelor, ce scoate in afara legii produsele naturale, promovand organismele modificate genetic. Potrivit acestui Codex, suplimentele alimentare nu se vor mai comercializa nici in scop preventiv, nici terapeutic. Usturioul sau menta, alaturi de alte plante comune, vor fi considerate droguri de categoria a 3-a, care pot fi comercializate doar de catre marile corporatii farmaceutice. Intrarea in vigoare a Codex Alimentarius este unul dintre pasii spre Noua Ordine Mondiala.
Datorita preocuparilor mioritice din societatea romaneasca, uitam de multe ori ce se intampla de fapt in lume. Foarte putini romani stiu ca pe data de 26 mai 2009 a fost adoptat Codex Alimentarius, de catre Parlamentul Romaniei. Deputatii au adoptat cu 182 de voturi pentru, 2 impotriva si 12 abtineri, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei 43/2007 privind introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic. La fel ca si in alte probleme de acelasi gen - vezi cipuri, imprumuturi FMI etc - Romania da tonul in adoptarea si implementarea unor astfel de masuri dictatoriale. Se aduc astfel inapoi sapte dintre substantele interzise, precum: Hexaclorobenzene, Diledrin, Aldrin etc, substante care au fost interzise in mod unanim in 176 de tari, inclusiv SUA. Prevederile Codex Alimentarius, enuntate de Directiva Europeana in ceea ce insemna suplimentele alimentare, vor fi aplicate sub amenintarea, ca de obicei, a sanctiunilor financiare, dupa cum urmeaza:

- 28 de produsi de sinteza farmaceutica (toxici) care vor fi dozati si vor fi disponibili doar in farmacii, pe baza de prescriptie medicala, vor elimina orice supliment alimentar natural. Astfel, intr-un mod ironic, vitaminele, mineralele si plantele medicinale vor fi pe piata doar in doze in care nu mai pot avea niciun impact, ele fiind clasificate ca si toxine.

In magazine se vor putea pune in circulatie doar produsele care sunt pe lista Codex Alimentarius, toate celelalte (ex: glucosamine, qenzima etc) vor fi ilegale, insemnand ca toti cei care le vor folosi vor fi pasibili de inchisoare.

- Alimentatia umana certificata legal va trebui sa fie iradiata cu Cobalt si nu numai atat, sub noile reguli aproape toate alimentele vor trebui iradiate, iar nivelul de radiatii permis va fi mult mai mare decat cel anterior.

- Se va controla si accesul asupra acizilor aminati esentiali, asupra vitaminelor si mineralelor

- Medicina naturalista, cum ar fi acupunctura, medicina energetica, medicina tibetana etc, vor fi progresiv interzise, iar prin controale se va actiona, eliminand astfel accesul la orice fel de alternativa de tratament naturalist.

In ciuda faptului ca un imens val de petitii a blocat mesageria europarlamentarilor, Codex Alimentarius a fost totusi adoptat, fiind astfel vorba de o incalcare flagranta a drepturilor democratice si respectarii acestora. Modul in care, la 13 mai 2002, europarlamentarii au adoptat, in favoarea industriei farmaceutice reguli fixate prin Codex Alimentarius, ignorand protestele milioanelor de europeni, scoate inca o data in evidenta faptul ca aceasta masura face parte din Programul de Schimbare a Ordinii Mondiale.

Maniera prin care acest Codex Alimentarius desfiinteaza concurenta industriei farmaceutice, eliminand toate terapiile naturiste si suplimentele alimentare naturale, ma obliga sa ma intreb: de fapt cui ii folosesc toate acestea? Sunt aceste masuri in interesul cetatenilor? Sunt in interesul copiilor nostri? Sau, pe de alta parte, acesta este modul prin care ni se creeaza o dependenta fata de o industrie aflata in mana unor actionari (asa cum vom descoperi in continuare) care, in mod categoric, urmaresc preluarea controlului Noii Ordini Mondiale. Se stie ca, in industria farmaceutica, sanatatea se vinde si se cumpara.

Acuzati de genocid

Inainte de a demonstra legatura dintre Codexul Alimentarius si marile companii ale industriei farmaceutice, mai amintim ca dr. Matthias Rath (Germania), inmaneaza pe 14 iunie 2003 curtii de la Haye (Olanda) un act de acuzare pentru crime impotriva umanitatii, informand ca trusturile farmaceutice ascund efectele secundare periculoase si chiar mortale ale medicamentelor. In acest context, dr. Rath stabileste clar originea acestor crime si dovedeste responsabilitatea industriei farmaceutice privind un genocid extins mondial.

Este de notorietate ca in aceasta industrie se vehiculeaza miliarde de dolari anual, dolari castigati pe spatele suferintei si lipsurilor umane, iar parte din aceste profituri sunt utilizate ca sa se faca lobby pentru aceasta industrie, pentru a influenta legislatii, pentru a manipula cercetari in domeniul medical si educational. Sunt numeroase exemple prin care trusturile au facut donatii mari universitatilor din SUA si Anglia, cum ar fi: Harvard, Yale, John Hopkins, Standford, Columbia etc.

Exista multe rapoarte ONU care demonstreaza ca din cele aproximativ 200.000 de medicamente existente pe piata, doar 10% au o utilitate, dar chiar si acestea ar putea fi inlocuite cu practici din medicina chineza, tibetana etc si produse naturiste. Personal cred ca fara chimia farmaceutica lumea ar fi mai sanatoasa.

Opozitie serioasa

Sunt numeroase organizatii care si-au exprimat opozitia fata de Codex Alimentarius. Africa de Sud nu se va conforma. Ministrul sanatatii de aici declara ca este foarte clar ca aceste dispozitii vizeaza obtinerea banilor de pe urma remediilor brevetate, iar in acest context este normal ca se incearca discreditarea metodelor naturaliste. Asociatia medicilor si chirurgilor americani isi exprima opozitia fata de Codex Alimentarius. In Marea Britanie practicantii medicinei naturiste sustinuti de Camera Lorzilor s-au opus politicii pro Codex a lui Tony Blair. India nu se va conforma directivelor care, pe langa multe altele, promoveaza ingrediente chimice ce cauzeaza inflamatii la nivelul creierului copiilor. Se stie ca delegatul Indiei, insarcinat sa sustina aceasta cauza, a fost ignorat, iar cand a insistat pentru o dezbatere a fost pur si simplu scos afara din camera. “

Mai multe puteti gasi pe sitetul :

http://www.monitorulsb.ro/cms/site/m_sb/news/alimente_otravite_79648.html

Un interviu ce merita citit cu Omul Ovidiu Bojor despre Codex Alimentarius :

http://www.ziarullumina.ro/articole;896;1;23011;0;Daca-cititi-ultimul-Codex-alimentarius-al-UE-va-veti-ingrozi.html




Au innebunit salcamii !


Anotimpurile sunt mai ales in sufletul nostru. Asa trecem prin fiecare an din hibernarea noastra launtrica catre reintinerire, reinviere, catre coacere si dospit ca mai pe urma sa gustam din mustul vietii si paharul Dumnezeiesc. Romanul are o poezie launtrica deosebita caci cine altcineva poate spune : " Au innebunit salcamii " ? Reintalnirile cu oamenii ce alcatuiesc sufletul nostru sunt ca niste putini curate din lemn de stejar umplute cu mustul binecuvantarii si al bucuriei.Asadar "au innebunit salcamii de atata primavara " sora draga!



Au innebunit salcamii

Au innebunit salcamii
De atata primavara,
Umbla despuiati prin ceruri
Cu tot sufletu-n afara

Si l-au scos de dimineata
Alb si incarcat de roua
Cu miresme tari de ceruri
Smulse dintr-o taina noua

Au innebunit salcamii
Si cu boala lor odata
S-a-ntamplat ceva imi pare
Si cu lumea asta toata

Pasarile aiurite
Isi scot sufletul din ele
Pribegind de doruri multe
Calatoare printre stele

S-a-mbatat padurea verde
Nu mai e asa de calma,
Tine luna lunguiata
Ca pe-o inima in palma

Nu-mi vezi sufletul cum iese
In haotice cuvinte,
Au innebunit salcamii
Si tu vrei sa fiu cuminte?