duminică, 17 ianuarie 2010

Despre prostie in general




Cugetand despre mine insumi cat si despre dumneavoastra laolalta asupra termenului "prostie" mi-am adus aminte ce spunea Emil Cioran in cartea sa " Pe culmile disperarii " despre prostie : " prostia este o suferinta nedureroasa a inteligentei " deci cu totii o avem.A-l face prost pe unul sau pe altul nu este decat o concluzie a stricaciunii ochiului nostru.Caci un ochi stricat nu sta nic
iodata pe un chip intelept.


Nu spune si Hristos ca daca ai un ochi stricat mai bine sa-l scoti ca sa nu-l imbolnaveasca si pe celalalt ? Noi toti astia care o facem, care spunem ca asa si pe dincolo incercand sa ne dam unii altora lectii de lingvsitica vulgara nu facem decat sa picam intr-o prapastie de spiritualitate semicompromisa, daca nu chiar putreda.A discuta despre un adevar din puncte de vedere diferite este ceva nobil, in timp ce daca tratam adevarul unei alte oglinzi ca fiind indoielnic atunci ne putem declara invizibili si inutili fata chiar de noi insine.
Asa incepe Cioran in " Pe culmile disperarii " : "De ce nu putem rămîne închişi în noi înşine? De ce umblăm după expresie şi după formă, încercînd să ne golim de conţinuturi şi să sistematizăm un proces haotic şi rebel? N‑ar fi mai fecundă o abandonare în fluiditatea noastră interioară, fără gîndul unei obiectivări, sorbind doar cu o voluptate intimă toate fierberile şi agitaţiile lăuntrice? În acest caz am trăi cu o intensitate infinit bogată întreagă acea creştere interioară pe care experienţele spirituale o dilată pînă la plenitudine.

Trăiri multiple şi diferenţiate se contopesc şi se dezvoltă într‑o efervescenţă din cele mai fecunde. O senzaţie de actualitate, de prezenţă complexă a conţinuturilor sufleteşti se naşte ca un rezultat al acestei creşteri, asemănătoare unei înălţări de valuri sau unui paroxism muzical. A fi plin de tine însuţi, nu în sens de orgoliu, ci de bogăţie, a fi chinuit de o infinitate internă şi de o tensiune extremă înseamnă a trăi cu atîta intensitate, încît simţi cum mori din cauza vieţii. Este atît de rar acest sentiment şi atît de ciudat, încît ar trebui să‑l trăim cu strigăte. "


Dumnezeu l-a ales pe Eminescu in masura in care si Eminescu l-a ales pe Dumnezeu.Asa cum cu noi toti se intampla dealtfel. In urma evenimentului neplacut cu "dorobantii" Eminescu a spus pe atunci ca Romania trebuie sa construiasca Catedrala Neamului.A fost primul care a vorbit de ridicarea unui locas sfant in care sarmanii, saracii, bolnavii, cei napastuiti de soarta cat si ceilalti sa se poata regasi intru ajutor, pace si tihna sufleteasca.Eminescu era un suflet sensibil dar impotriva celor ce-l loveau pe Dumnezeu prin Om.Eminescu era un teribil iubitor de Dumnezeu si nu degeaba spun teribil.L-a iubit intr-un fel anume pe Tatal sau pentru ca il intelegea prin poezia sadita in creatie. El era prin excelenta un poet ancestral pentru ca intelegea creatia in multe planuri ale ei.Nu tot el a fost primul care a vorbit despre marea explozie a facerii ? Sufletul sau s-a varsat astfel in fata oamenilor sarmani :


DOROBANŢII

Au sosit în Bucureşti dorobanţii de pe cîmpul de război. Aceşti eroi, cu care gazetele radicale se laudă atîta, sînt, mulţumită guvernului, goi şi bolnavi. Mantalele lor sînt bucăţi, iar sub manta cămaşa pe piele, şi nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălţaţi sînt tot atît de rău, unul c-un papuc ş-o opincă, altul c-o bucată de manta înfăşurată împrejurul piciorului, toţi într-o stare de plîns, într-o stare care te revoltă în adîncul inimei.
O spunem de mai nainte, nici o scuză, nici o justificare, nici o esplicaţie nu ne poate mulţămi faţă cu această mizerie vădită şi strigătoare la cer. Canibali au fost acei ce i-au trimis iarna la război în asemenea stare? Nu mai întrebăm de au fost români sau nu. Sîntem de mai nainte siguri că numai români n-au putut fi aceia cari i-au trimis pe ţăranii noştri în asemenea stare în Bulgaria. Dar am fi putut crede ca să fie cel puţin oameni. Turcii, despre cari se zicea că mor de foame şi de frig, au sosit la Bucureşti mai bine îmbrăcaţi şi mai îngrijiţi decît soldaţii noştri. Ruşii cari pleacă la cîmpul de luptă sînt toţi îmbrăcaţi bine, cu cojoc şi cu manta sănătoasă, şi bine încălţaţi; la ai noştri îmbrăcămintea e curat ironia unor haine, e goliciunea parafrazată. Şi astfel au petrecut aceste victime ale radicaliei, ca să nu zicem un cuvînt mai rău, în zăpadă şi în ger, nemîncaţi, neîmbrăcaţi, decimaţi mult mai mult de frig şi de lipsă decît de gloanţele duşmanului. Nu sînt în toate limbile omeneşti la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera uşurinţa şi nelegiuirea cu care stîrpiturile ce stăpînesc această ţară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel ţăran care muncind dă o valoare pămîntului, plătind dări hrăneşte pe aceşti mizerabili, vărsîndu-şi sîngele onorează această ţară. Şi pe cînd aceşti cumularzi netrebnici, această neagră masă de grecotei ignoranţi, această plebe franţuzită, aceste lepădături ale pămîntului, această lepră a lumii şi culmea a tot ce e mai rău, mai mincinos şi mai laş pe faţa întregului univers face politică şi fanfaronadă prin gazete şi se gerează de reprezentanţii unei naţii ai cărei fii aceste stîrpituri nu sînt şi nu pot fi, tot pe atuncea soldatul nostru umblă gol şi desculţ, flămînd şi bolnav pe cîmpiile Bulgariei, îi degeră mîni şi picioare, de cad putrede de pe trupul viu al omului şi, veniţi înapoi în ţară, cad pe drumuri în ţara lor proprie de frig şi de hrană rea. Şi tot în această vreme vezi greci obraznici în mijlocul Bucureştilor refuzînd de a-i primi în cartier. Am ajuns cu teoria de ,,om şi om" aşa de departe încît fiece grecotei, fiece venitură , fiece bulgăroi e mai om în această ţară decît acel ce-şi varsă sîngele pentru ea. Scuzabil n-au fost acest război, dar esplicabil putea să devie purtat în condiţii normale, dar în modul în care s-au purtat, cu oameni goi şi flămînzi, au fost o adevărată crimă, un omor de oameni prin foame şi frig. Consistă această ţară din călăi şi din victime?

[Se publică în ,,Timpul", II, nr. 293, 30 decembrie 1877, p. 2. Este reprodus în ,,Românul", XXII, 1 ianuarie 1878, p. 2. Se tipăreşte în volum, prima dată, în M. Eminescu, Opere, II, Bucureşti, Editura Cultura Românească S.A.R., 1939, p. 207-209. M. Eminescu, Opere X, Publicistică (1877-1880), Editura Academiei, Bucureşti, 1989, p. 33.]

76 de comentarii:

  1. asteptam smulgerea in direct a ochiului stricacios!

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  3. p.s. raspunsurile la intrebarile lui Cioran, le-a dat tot Cioran, in timpul vietii sale, cand lasa masca "geniului trist" in sertarul cu accesorii intelectuale.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ori Eminescu a scris pentru veacuri , ori veacurile nu s-au schimbat..

    RăspundețiȘtergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Eminescu prin ceea ce a gandit si a scris, a zidit pentru noi Catedrala Neamului.
    In alt context chiar el este Catedrala Neamului.

    RăspundețiȘtergere
  7. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  8. "Ataci parerea unui prost si te trezesti cu prostul in discutie"...zicea,parca Tudor Vianu.Super tema!Cred ca se poate vorbi despre ea o saptamana fara repetitie si cu accent special pe arealul mioritic.Cum draq face romanul ca doboara toate superlativele referitoare la aceasta tema...Interesant!
    P.S-Bine te-am gasit ramonabai...ma mai tii minte?

    RăspundețiȘtergere
  9. Cioran e mai citat decat Confucius daca va vine sa credeti.

    Genial. Absolut genial.

    RăspundețiȘtergere
  10. Daca ar fi suferinta prostia,daca ar avea manifestrai somatice,daca ar durea,am putea vedea pe strada si oriunde numai oameni schimonositi,urland de durere si chiar nu stiu daca ar fi bine....Mai bine ca nu doare,asa macar pot trai linistiti intre ceilalti si pot sa se manifeste in felul lor,depinde cum ii percepem si cum ne putem acomoda cu ei.

    RăspundețiȘtergere
  11. Cred ca vorbim despre prostie versus intelepciune, si nu de prostia vazuta ca ignoranta, pentru ca altfel ne-am pune haina de superiori si, cum foarte bine ai spus, am strica claritatea. Ignorantii sunt unii vinovati, altii nevinovati. Cei dintai lenesi, ceilalti neinzestrati. Nu stiu daca e locul nostru sa contorizam, pentru ca in orice moment dat ne situam pe scara vietii intre unul mai prost decat noi si altul mai destept.

    Intelepciunea insa este fortareata luminata, iar drumul pana la ea e atat de greu incat Solomon regele pe ea a cerut-o dintai. Daca am dobandi-o, ea ne-ar da mereu raspunsurile si directiile bune in timp ce ne exercitam liberul arbitru. Ne-ar ajuta sa ardem multe etape in devenirea noastra si sa ajungem sa-L cunoastem pe Dumnezeu din interior, si nu prin manifestarile exterioare. Cred ca intelepciunea este darul de cerut cu fiecare rugaciune.

    Iisus Hristos ne invata sa anihilam raul de la primul sau simptom, asa cum ai spus, dar traim vremuri in care ochii lumii au inceput sa vada distorsionat. Raul e bine, binele e rau, asa cum scrie la Carte ca va sa fie. Pe Eminescu l-au scos afara (cand el era ochiul cel bun!) si i-au spurcat cuvantul cu minciuni. La scoala ne-au spus intai ca era atat de sarac ca manca malai stricat si a facut pelagra; apoi ne-au spus ca i-au placut mult femeile, si ca s-a ales cu sifilis din aceasta pasiune. In tot acest timp, el ramanea poetul national, marele nostru vizionar. Asa ne laudam si cu Iisus Hristos, Salvatorul nostru, dar Il lasam "flamand si fara haina", cum L-a vazut Parintele Arsenie Boca in gara la Ploiesti. Cred ca ochiul din noi care nu e stricat, e orb, ca nu mai recunoaste nimic din ceea ce pretinde ca vede. Probabil ca ne e dat sa orbim de tot pana sa vedem lumina. Iar in timpul orbirii asteia, daca sufletul nu se deschide, cred ca si ochii vor ramane neputinciosi pe veci.

    Mi-e frica de femeile barbati, de barbatii femei si de copiii nascuti de barbati sau facuti in eprubeta. Si mi-e frica ca incet-incet nu mai iubeste nimeni pe lumea asta. Cel putin nu asa cum ne-a lasat vorba Dumnezeu cand ne-a facut.

    RăspundețiȘtergere
  12. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  13. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  14. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  15. Ramona, Biblia ortodoxa spune:

    7. În noaptea aceea S-a arătat Dumnezeu lui Solomon şi i-a zis: „Cere ce doreşti să-ţi dau?” [...]
    10. Apoi dă-mi mie acum înţelepciune şi ştiinţă, ca să pricep cum să cârmuiesc pe poporul acesta, căci cine poate să cârmuiască pe acest mare popor al Tău?”
    11. Atunci Dumnezeu a zis către Solomon: „Pentru că tu ai avut la inimă asemenea lucru şi n-ai cerut bogăţie, averi şi slavă, nici sufletele neprietenilor tăi; n-ai cerut deasemenea nici zile multe, ci ai cerut înţelepciune şi ştiinţă, ca să judeci pe poporul Meu peste care te-am pus rege,
    12. De aceea ţi se dă înţelepciune şi ştiinţă, iar bogăţie, averi şi slavă îţi voi da atâta câtă n-au mai avut regii cei dinainte de tine şi nici după tine nu vor mai avea.”

    (Vechiul Testament, Cartea a doua Paralipomena, Capitolul 1)

    Intelepciunea chiar este "ceva", o insusire dumnezeiasca, iar pentru om un dar care vine cu o mare responsabilitate. E "iluminarea" de care spui tu, care sustii ca vorbim limbi diferite.

    RăspundețiȘtergere
  16. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  17. Simona, am vazut asta pe profilul tau: "I believe the world is a rainbow"...me too!:)}{

    RăspundețiȘtergere
  18. "Frica de Dumnezeu este inceputul intelepciunii." Asa incepe cartea "Pildele lui Solomon", fiindca tot veni vorba de el. Cu respect, CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  19. Simona Sumanaru, nu inteleg, de ce "Biblia ortodoxa"? Biblia a fost scrisa in ebraica, adica in aramaica veche. De fapt, Biblia contine Vechiul testament si Noul testament. Vechiul testament este format din cele 5 carti ale lui Moise, Pentateuhul (Geneza/Facerea, Iesirea/Exodul, Leviticul, Numerii si Deuteronom), care i-au fost "dictate" lui de catre Dumnezeu si clelalte carti, in care se descriu “evolutia”, cuceririle, jefuirile si omorurile pe care le-a faptuit poporul evreu. De ce Dumnezeu tinea cu evreii, nu inteleg. Noul testament continea la inceput, timp de 3 veacuri, 87 de Evanghelii, ulterior, in anul 325 imparatul Constantin “convoaca” primul sinod ecumenic, iar din interese stiu ei de care, eu nu ma bag, au redus “un pic” din numarul evangheliilor la 4. Si acestea au fost scrise tot in vechea aramaica, ulterior traduse in greaca si mai apoi din greaca in romana si nu erau nici ortodoxe, nici catolice nici mai stiu eu cum. Celelalte evanghelii sunt socotite necanonice, apocrife, iar Biserica Ortodoxa ne interzice citirea lor. De ce, iar nu inteleg. Poate ma insel eu. Cer lamuriri. Cu respect, CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  20. Interesant este ca tot se vorbeste despre prosti, dar nici unul din noi nu crede ca ar fi si el unul. Toti spunem "vedem in jurul nostru prosti", insa nimeni nu spune ca vede cand priveste in oglinda unul. E amuzant... Cu respect, CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  21. Nu cunosc o Carte mai buna din care sa citez. Cuvantul e Viu. El uneste; interpretarile neavizate dezbina. Sfintii Parinti ortodocsi ne invata ca ele sunt periculoase si ca ne aseaza la un pas de erezie. Intelepciunea si stiinta sunt notiuni indeajuns de profunde, nu cred ca necesita sa le ajuti cu sinonime.

    P.S. Cam agresiva Kabbala ta...

    RăspundețiȘtergere
  22. Cleric, cu alte cuvinte, omul nu poate manifesta divinul decat sub imperiul fricii. Daca ai frica de cineva iti stapanesti pornirile animalice, daca nu ai frica... nu!
    Frumoasa surprindere a chintesentii umane, nu?

    In legatura cu aspectul ce vizeaza "prostia", da, ai dreptate! Dar vezi tu, aici e marea gaselnita... se vorbeste despre prostie in general, nu despre prosti. Pentru ca sunt feluri de prosti, iar in multitudinea de feluri,cu siguranta ne regasim fiecare din cand in cand!
    Dumnezeu ne iubeste, pentru ca altfel lasa prostiei puterea sa doara...

    RăspundețiȘtergere
  23. Multam Tzugulea. Am intervenit dupa ce am citit comentariul Margaretei de mai sus, in care vorbeste despre prosti, nu despre prostie.
    In al doilea rand, dadeam un citat din Biblie pentru toti cei care filozofeaza pe tema intelepciunii. In al treile arand "frica" genereaza respect, nu TEAMA de..., in cazul citatului biblic. CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  24. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  25. Cleric, frica nu va genera NICIODATA respect ci doar o mimare grotesca a lui.
    Tu ai spus bine ce ai spus: omul poate fi strunit doar prin FRICA!
    Unii mai puneau alaturi si biciul.
    Poate de aceea societatea umana esueaza lamentabil, pentru ca a pus frica in capul listei, in locul iubirii!
    Mai scria pe undeva o mare grozavenie cum ca Dumnezeu uraste.

    RăspundețiȘtergere
  26. Ramonabai, intr-un fel ai dreptate, dar nu poti face nimic. Si imi amintesc niste cuvinte pe care le vei recunoaste: "...am aruncat un foc pe pamant, si ce voesc, daca s-a aprins..." Doru a aruncat si el un foc si s-a aprins si forte bine a facut. Si noi il respectam pe el. Nu trebuie sa te superi tu pe cei care fac si ei dupa putere, fiecare cu darul sau. Citeste parerile mele despre egalitate si superioritate. Cu espect, CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  27. Tzugulea, ma bucur ca putem conversa. Poate ai inteles ceva gresit sau poate te-ai aprins prea tare. Eu nu ma refer la faptul ca prin religie suntem controlati si "societatea umana esueaza lamentabil", ci ma refer strict la "frica de Dumnezeu" (Pildele lui Solomon) care genereaza respect fata de El si invataturile Sale. Intr-adevar, dragostea este mai presus de orice si nu am pus eu mai presus frica. Nu scrie in 1 Ioan cap. 4, vers 18 ca "In dragoste nu este frica, ci dragostea desavarsita izgoneste frica"? Nu trebuie sa credem in Dumnezeu si sa ne rugam de frica pedepsei ce va sa fie, ci numai din si cu DRAGOSTE. Altfel ne inselam singuri. Si aici inchei. Cu respect, CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  28. Ramona draga, m-am prins ca plantai seminte, dar nu stiu daca pregatisesi inainte terenul. Dragostea n-am simtit-o, pe cuvant. O fi de la mine. Noroc ca e un singur fel de curcubeu, ca altminteri ne-am fi luat si de el (te tachinez, mersi de observatie! :-))

    Religia e un subiect sensibil; cred ca fiecare il apara cum poate. Vreau sa cred ca ce facem noi aici tocmai, il onoreaza pe Doru, pentru ca arata ca ne intereseaza blogul lui. Altfel am umbla aiurea. Daca se supara totusi pe noi, am incredere ca o sa ne-o spuna. Vis-a-vis de tonul impaciuitor, hai sa fim noi schimbarea pe care vrem sa o vedem in lume, cum zicea Gandhi. Kabbalista nu ma fac (te anunt solemn), tin de ortodoxie pentru ca e alegerea mea constienta dupa indelungi rataciri prin alte zari, insa impart oricand cu tine bucata mea de curcubeu. Pe cuvant! :-)

    RăspundețiȘtergere
  29. Cleric, nu sunt o experta, dar din cate stiu Biblia exista in multe versiuni (nu atat ca forma, cat ca fond, fiindca mentionai Cartile care o compun). Cu alte cuvinte exprimarea difera, si doar una dintre ele este acceptata de Biserica Ortodoxa. Diferentele dintre aceasta si celelalte sunt considerate erezii de catre Sfintii Parinti. Poate aici intervine si Doru, sunt sigura ca stie mult mai multe decat mine.

    Parerea mea este ca Biserica Ortodoxa ne interzice citirea celorlalte Evanghelii ca sa nu ne smintim. Ca atunci cand primesti in mana un lucru cu care nu stii ce sa faci. Exista o sansa mare sa te ranesti grav. Daca ai curiozitatea sa citesti din vietile Sfintilor, vei vedea ca prin revelatii, minuni etc. s-a ajuns la compunerea Crezului, a slujbelor bisericesti, a tot ceea ce inseamna Biserica Ortodoxa astazi.

    Cred ca Dumnezeu tinea cu evreii pentru ca i-a ales. De ce i-a ales, este o alta discutie. Au gresit mult, da, asa ni se spune, dar Dumnezeu Le-a dat dragostea Lui, si nu cred ca Dumnezeu este nestatornic in dragoste. Din randul lor ni L-a dat pe Mantuitorul, pe Maica Sa, pe Sfintii Apostoli, pe multi Sfinti, iar destinatia suprema in ortodoxie este "Ierusalimul cel ceresc". Se pare ca legatura lui Dumnezeu cu Israel e vesnica. In plus, Biblia ne spune sa nu-i judecam pe evrei si sa nu-i blestemam; cine binecuvanteaza pe Israel va fi binecuvantat de Dumnezeu, si cine il blestema va fi blestemat.

    Sper ca am fost coerenta indeajuns, dar eu cam asta am inteles din ceea ce am citit pana acum. Mi-am pierdut timpul cu alte religii, si sunt abia in clasa I :-) Pace

    RăspundețiȘtergere
  30. http://www.legion1349.com/

    RăspundețiȘtergere
  31. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  32. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  33. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  34. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  35. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  36. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  37. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  38. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  39. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  40. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  41. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  42. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  43. Cel mai bine ar fi sa descarcati filmul Ostrov, sa-l vizionati si dupa aceea sa vorbiti despre prostie, daca mai are rost.E un film minunat care explica multe din indoielile pe care vi le-ati exprimat.Chiar merita efortul de a-l vedea!

    RăspundețiȘtergere
  44. Apropo de filme bune si de subiectul dezbatut in finalul comentariilor, imi aduc aminte de Vertical Limit in care niste "ganditori" adevarati, au ajuns la niste concluzii foarte logice din punctul de vedere al unor oameni care nu prea mai inteleg nimic. Ii spunea Malcolm lui Kareem atunci cand se ruga lui Allah in varf de munte, ca daca te rogi lui Allah, o sa ajungi in iad din perspectiva unui crestin, si tot asa. Problema noastra este intoleranta fata de de ceilalti, mai ales daca nu au aceleasi crez fata de noi. Probabil exista un motiv dat de Dumnezeu pentru care exista mai multe credinte in lume. Important este sa invatam intradevar ce este esential din credinta pe care am adoptat-o si sa ne ajute sa ajungem la Suprem, desi din pacate in ultima perioada au politizat-o in favoarea unora sau altora. E cam dificil sa stai deoparte cand ti se spune sa lupti in numele lui "Dumnezeu". Sunt totusi optimista si cred ca oamenii au ajuns intr-un stadiu spiritual destul de avansat, desi nu declarat avand atatea nulitati in prim plan, pentru ca altfel ,la indemnul mai marilor, ne-am fi scaldat deja intr-o mocirla "spirituala" cum n-am mai vazut.
    Cantecul padurii

    RăspundețiȘtergere
  45. Multam Simona Sumanaru pentru atentie si raspuns. Si eu sunt tot ortodox, sa nu crezi ca sunt de alta religie, secta, sau „kabbalist” ceva.Totusi imi pare ceva ciudat. In Geneza se descrie (cam succint ce-i drept) crearea omului, da? Ulterior, brusc se transfera atentia catre Israel, care se numea Iacov (si episodul cu schimbarea numelui este cel putin curios Facerea cap. 32, vers 22-30), din care se nasc cei 12 fii si o fiica (si acest episod ridica multe semne de intrebare). De aici incolo nu se mai pomeneste nimic de evolutia omului creat de Dumnezeu, ci de evolutia poporului evreu si despre „ispravile” lui, scotand in evidenta permanent ajutorul „Dumnezeului lui Israel” care il ajuta sa cotropeasca alte pamanturi, sa „treaca prin ascutisul sabiei” locuitorii acelor tari (creati si ei de cine?), sa le rapeasca toate bogatiile (prada de razboi) etc. Oare Dumnezeu nu a creat pe Om dupa chipul si asemanarea Sa, sau i-a creat pe evrei dupa chipul si asemanarea Sa? Nu era (este) Dumnezeul tuturor oamenilor? Eu, din Noul testament, din invataturile lui Iisus Christos simt si inteleg pe AEVARATUL Dumnezeu. Nu pot cu nici un chip sa-l suprapun pe „Dumnezeul lui Israel”, distrugator (Ninive, Sodoma si Gomaora si altele), gelos, care ii ajuta si ii sustinea pe evrei in luptele lor, care ii ameninta „ca nu cumva sa-i loveasca Domnul” si multe altele, peste AEVARATUL Dumnezeu si Tata, cel care i-a creat pe Oameni, un Dumnezeu iubitor, ingaduitor si indelung rabdator, care „nu vrea moartea pacatosului, ci sa se intoarca si sa fie viu”. Insusi Mantuitorul ii critica pe evreii acelor vremuri: „Va rataciti pentru ca nu cunoasteti nici Sripturile nici puterea lui Dumnezeu”, iar in alta parte le spunea „voi aveti de tata pe diavolul” si „..voi de aceea n-ascultati, pentru ca nu sunteti din Dumnezeu”. In Biblia ortodoxa scrie: „Si a zis Dumnezeu (adica Sfanta Treime): sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra… Si a facut Dumnezeu om dupa chipul Sau”. Cu cine vorbea Dumnezeu „sa facem”? In originalul ebraic scrie „Si a zis Elohim sa facem om …” In limba ebraica Elohim este la plural si desemneaza un grup de „zei” care au creat pe Om.
    Mie mi se pare ca ii preaslavim prea mult pe evrei si pe Israel in slujbele noastre, in Biserica Ortodoxa: in slujba cununiei se roaga ca barbatul sa fie binecuvantat ca Iacov si femeia ca Rahela, sau ca Avraam si ca Sara, sau „pace peste Israel”… Pai de ce? Iacov, stim bine ca nu a avut copii numai cu Rahela, ci si cu sora ei Lia si slujnicele acestora (vezi Facerea cap. 29, 30 si 35, vers. 17, 18), iar Sara a fost stearpa pana la 90 de ani cand a nascut un fiu, pe Isaac. Nici nu mai pun la socoteala cum Iacov a furat pur si simplu prin viclesug si minciuna, cu sprijinul mamei sale, Rebeca, binecuvantarea de la tatal sau, Isaac. Sau cum Iacov si Rahela au fugit de la casa tatalui ei, furandu-i idolii de aur, Iacov inselandu-l grsolan… ce sa mai vorbim (cititi cele 5 carti ale lui Moise si vedi afla singuri). Nu sunt, oare alte exemple mai vrednice? Moise, cel caruia Domnul i-a dat poruncile pe munte (printre care „Sa nu ucizi”) a poruncit, in Iesirea cap. 32, vers. 27-35 „…sa ucida fiecare pe fratele sau, pe prietenul sau si pe aproapele sau” apoi le spune ca se va sui iar pe munte sa se roage pentru ei ca sa li se ierte pacatul acesta. Si multe altele… Nu cred ca Dumnezeu Atotputernicul, Cel ce a creat si controleaza intregul Univers a coborat si „s-a rugat” de poporul evreu sa le fie Dumnezeu, i-a obligat/fortat. Sau El s-a luptat (pentru ce? care motiv?) cu Iacov, iar acesta l-a si invins… Poate gresesc, dar acestea sunt scrise in Sfanta Scriptura, nu le-am inventat eu. Cu respect, CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  46. Si fiindca veni vorba de filme. Pentru cine nu a vazut, ii recomand Equilibrium.

    RăspundețiȘtergere
  47. Cleric, multumesc si eu pentru dialogul acesta. Un Parinte spunea ca cine crede ca stie cum lucreaza Dumnezeu e nechibzuit, asa ca voi incerca sa-ti raspund pe baza a ceea ce am inteles eu din Biblie considerand limitarile mele.

    In Geneza se descrie succint crearea omului pentru ca nu avem nevoie de mai multe informatii decat ca suntem pamant si dumnezeire, iar femeia este una cu barbatul.

    Apoi, cred ca atentia se transfera catre Iacov pentru ca Biblia este Cartea Cartilor religiei, si nu un compendiu de istorii ale popoarelor. Aflam ce faceau ceilalti (din punct de vedere religios) doar prin prisma poporului evreu, pentru ca el este centrul naratiunii. Pe acest fir narativ il vom gasi apoi si pe Mantuitor, din neamul lui David, prin care se va scrie Legea Noua.

    Schimbarea numelui lui Iacov in Israel implica alaturarea particulei "el", care tine de Dumnezeu (ex. numele Arhanghelilor sunt toate cu "el"/"il"); de aici legatura vesnica Dumnezeu-Israel. Cred ca lupta dinainte semnifica un test dat lui Iacov.

    "Ispravile" poporului evreu cred ca ne apartin tuturor, pentru ca ma indoiesc ca noi am fi fost mai fideli lui Dumnezeu daca am fi fost cei alesi.(Continuam sa batem piroane in palmele Hristosului nostru, nu s-a schimbat nimic de atunci). Ajutorul lui Dumnezeu este scos in evidenta pentru a ilustra insusi faptul de a fi ales poporul evreu, cu alte cuvinte: iti arat ca te iubesc fiindu-ti alaturi. Sa ne gandim cum erau vremurile, popoarele erau politeiste, vrajitoria era la mare rang. Armata binelui ("Ostile ceresti") se confruntau cu o inmultire ingrijoratoare a raului pe pamant. Ori indemnul de a starpi orice a fost spurcat de diavol (lucruri, cetati, chiar si natii intregi) reprezenta singura solutie pentru salvarea a ceea ce era inca bun, daca luam in considerare avertismentele date de Dumnezeu tuturor celor care se uneau cu diavolul. Ca intr-o clasa in care Invatatorul este bun si bland, sta langa banca fiecaruia si-l ajuta, scopul lui fiind ca toata lumea sa invete si sa treaca clasa ca sa primeasca coronita. Insa sunt unii elevi care nici nu invata, mai fac si galagie la ora, ba ii strica si pe cei care sunt cuminti. Dupa cateva avertismente, te vezi nevoit sa-i dai pe cei rai afara din clasa din dragoste pentru cei buni, ca altfel pierzi toata clasa. Ironia este ca Invatatorul se chinuie cu ei, iar elevii aleg sa ramana analfabeti. E destul de obositor sa te muncesti cu atatia elevi ca sa-i treci clasa, si cu toate astea Invatatorul Nostru nu ne lasa. Si-a pus toti Ingerii si Sfintii sa ne mediteze, doar doar vom absolvi si noi Scoala Vietii. Cam asa vad eu dragostea lui Dumnezeu pentru noi.

    RăspundețiȘtergere
  48. Multam Simona pentru raspunsul tau amplu. Tu ai dreptate in ceea ce spui si iti respect convingerile, insa a fost (raspunsul) cam pe langa subiectul meu.
    In legatura cu "...il vom gasi apoi si pe Mantuitor, din neamul lui David...". Iosif era din neamul lui David, nu Iisus, desi asa se spune, luandu-se in considerare geneza parintilor: („Iosife, fiul lui David, nu te teme sa iei la tine pe Maria, nevasta (logodnica) ta, caci ce S-a zamislit in ea este de la Duhul Sfant. (Mat.1:20)). Asadar este clar: Iosif-fiul lui David, iar Iisus-Fiul lui Dumnezeu"...este de la Duhul Sfant."
    42. „Ce credeti voi despre Hristos? Al cui fiu este?” „Al lui David”, I-au raspuns ei.
    43. Si Iisus le-a zis: „Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Il numeste Domn, cand zice:
    44. „Domnul a zis Domnului Meu: „Sezi la dreapta Mea, pana voi pune pe vrajmasii Tai sub picioarele Tale”?
    45. Deci daca David Il numeste Domn, cum este El fiul lui?”
    46. Nimeni nu I-a putut raspunde un cuvant. Si, din ziua aceea, n-a indraznit nimeni sa-I mai puna intrebari. Cu respect, CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  49. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  50. (Continuare)

    Dumnezeu a creat lumea toata "dupa chipul si asemanarea Sa", nu doar pe poporul evreu. Lumea vazuta a creat-o prin Cuvant (Cuvantul Viu, adica Iisus Hristos), iar lumea nevazuta, a ingerilor, prin gand. Toti suntem Fiii si Fiicele Tatalui (desi nu meritam titulatura decat daca ducem o viata asemeni ingerilor, pentru ca (virgula) Casa Tatalui e Sfanta, nu putem intra in ea murdari). Poate la fel ca orice alt tata din lumea pamanteana, Dumnezeu a ales sa lase mostenirea Sa uneia dintre mladitele Sale: poporul evreu.

    "Sa facem om dupa chipul si asemanarea noastra", adica a Tatalui, a Fiului si a Sfantului Duh. Dumnezeu vorbea cu celelalte doua ipostaze ale Sale. Biblia ne spune: “La inceput a fost Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul”, adica Iisus a fost nascut (atentie, nu facut!) inainte de facerea lumii (la inceputul lumii El era deja nascut); El era in ceruri, cu Dumnezeu (era la Dumnezeu), si El era la randul Lui Dumnezeu, adica era de o fiinta cu Tatal, avand aceleasi insusiri, ca o ipostaza a Sfintei Treimi. Evreii se pare ca recunosc pluritatea Dumnezeirii in unitatea Sa (desi nu recunosc explicit 3 ipostaze), insa pe Mantuitor nu L-au recunoscut cand a coborat din cer. "Zei" implica diavoli, citeste daca ai curiozitatea ce a facut Sfantul Nicolae cu templele dedicate zeilor, deci "zei" creatori pentru mine e un non-sens pentru ca diavolul e distrugator.

    Dumnezeu este altfel perceput in Noul Testament pentru ca situatia s-a schimbat. Nu mai exista conflictele din trecut. Prin jertfirea propriului Sau Fiu, Dumnezeu S-a impacat cu lumea. Sangele lui Hristos a curatat pamantul care fusese spurcat. De la Hristos incoace am pornit curati si reabilitati: noul Adam (Iisus Hristos) si noua Eva (Maica Domnului), care facand voia Domnului ne-au salvat pe toti. De aceea Legea Noua este o lege a iubirii. Dumnezeu ne-a iertat (pe toti, ca specie) si ne-a spus ca de acum inainte Fiul Sau este "Calea, Adevarul si Viata"; sa credem in El si sa-L facem modelul nostru de viata, caci numai prin El putem ajunge la Tatal.

    Din pacate evreii (chiar ei!) nu L-au recunoscut pe Mantuitor, dar asta este greaua lor povara. Biblia ne spune ca numai Dumnezeu ii va judeca cum va sti El, noi ceilalti nu avem voie sa-i omoram, sa-i blestemam etc. Mantuitorul ii certa pentru ca nu se comportau la inaltimea unui popor ales, mai ales cu multimea de sanse care li s-au acordat mereu, dar Mantuitorul era Dumnezeu.

    Cand Moise a dat ordin sa fie omorati cei care se inchinasera la idol cat el fusese pe munte a facut-o pentru ca acei oameni nu mai vroiau sa fie cu Dumnezeu. Ca in exemplul de mai sus cu clasa, astia i-ar fi stricat treptat si pe ceilalti. Raul e foarte contagios si are o perioada de incubatie foarte scurta. Trebuie starpit rapid. Moise le-a spus ca se va ruga sa le fie iertat pacatul acesta pentru ca toti se rugasera la idol, nu numai cei omorati ulterior, insa cei care au ramas in viata au fost cei care au ales pana la urma sa fie cu Dumnezeu.

    Dumnezeu nu obliga pe nimeni sa-L adopte de Dumnezeu, Dumnezeu iubeste. Tocmai marele Lui dar, liberul arbitru, ne arata ca in toata maretia Lui nu intra niciodata cu forta in sufletul nostru, ci vrea sa-L alegem constient, si sa-L iubim. Ne da semne, ne ajuta, ne apara, ne invata, si ne asteapta acasa. Are multa rabdare, infinit de multa, si infinit de multa iertare. Ne invata sa ne fie frica de El pentru ca ne stie inconsecventi.
    La scoala, daca stii ca profesorul e mai sever te pregatesti pentru ora, daca nu faci prostii. Si tot tie-ti face bine ca ai invatat. Dar trebuie sa fie un fel de frica cu iubire, ca in viata de zi cu zi cand omul ii greseste persoanei iubite si sta cu frica sa nu piarda dragostea ei pentru ca-l face fericit.

    P.S. Scuze, Doru, pentru postarile atat de lungi pe spatiul tau. De obicei sunt anti vorbarie multa, insa oricat am cautat concizia n-am putut sa tratez asemenea subiecte superficial. Mersi, Cleric, pentru rabdare :-)

    RăspundețiȘtergere
  51. Multam fain de apreciere, "superiorule"! Poate ai altceva mai banal de facut, daca aici nu te regasesti.
    Intradevar confuzia este mare. Chiar si eu cu ceva timp in urma, dupa ce-am citit tot ce mi-a picat in mana referitor la Egipt si Francmasonerie, ajunsesem sa cred ca toata tevatura aceasta cu religia crestina nu este decat o manipulare in masa. Dupa acele dovezi Isus nici n-ar fi existat, ci ar fi fost creat pentru a sustine o religie bazata practic pe niste mituri egiptene antice (doar istoria este scrisa de invingatori, nu?).
    Din fericire am intalnit un om, care prin credinta lui nestavilita, chiar si dupa atatea motive de tagada, m-a facut sa vad altfel lucrurile si sa accept de fapt ce era deja in inima mea. Ca Isus, ca si fiu al lui Dumnezeu, a venit pentru ca sa ne aduca aminte ce este iubirea, armonia, sacrificiul de sine, pentru ca sa ne arate cum ar trebui sa fim noi cu adevarat.
    Faptul ca prezenta lui printre noi a fost ulterior folosita si in alte scopuri este o treaba rusinoasa si nu e de mirare ca exista acum atatea controverse dupa atatea informatii mai mult sau mai putin adevarate.
    Cantecul padurii

    RăspundețiȘtergere
  52. Multam Doru pentru recomandarea filmului Tzar. E intr-adevar unul mare. Am vazut anul trecut de cateva ori Ostrov si mi se pare un film mare, enorm. Si interpretarea e fantastica. Ambele filme lasa urme adanci in personalitatea si comportamentul celui ce intelege. Multumesc inca odata. CLERIC

    RăspundețiȘtergere
  53. Inca odata iti multumesc, Simona, pentru raspunsul amplu si detaliat. Esti, se vede, bine informata. „Daca am aflat trecere inaintea ta” (fara ironie, doar pastrez tonul biblic), as mai dori cateva lamuriri si in legatura cu urmatorul comentariu. Sunt pur si simplu „dat peste cap” citind una si in viata vazand alta.
    Interesant, foarte interesant... Facerea (Geneza) 32, „22. Tot in noaptea aceea s-a sculat, a luat pe cele doua neveste ale lui, pe cele doua roabe si pe cei unsprezece copii ai lui si a trecut vadul Iabocului”. Iacov nu a vea pana in acel moment 11 copii, ci 12. Sau copiii de parte femeiasca nu cunt considerati copii si, ca atare nu se iau in considerare... Acum facem o calatorie imaginara in trecut si aflam, asa cum scrie in Biblie ca Adam si Eva au avut doi copii: Cain si Abel. In urma unui conflict, Abel moare. Ulterior, in Facerea (Geneza) 4 „17. Cain s-a impreunat cu femeia sa; ea a ramas insarcinata si a nascut pe Enoh.” Apoi se relateaza pe scurt urmasii lui Enoh pana la Lameh care si-a luat DOUA femei. Se continua cu alti urmasi pana cand Adam si Eva mai au inca un fiu, Set (numele imi aminteste de zeul negativ al egiptului), care, la randul lui, a avut un fiu, Enos. Probabil te intrebi ce am vrut sa spun.
    Abia din acest moment: Facerea (Geneza) 5 „7. Dupa nasterea lui Enos, Set a mai trait sapte sute sapte ani si i s-au nascut fii si fiice.” Ce vreau sa spun este faptul ca pana acum s-au nascut doar FII.
    1) Ma intreb de unde a luat Cain femeie daca in acel moment erau doar TREI oameni pe pamant: Adam, Eva si fiul lor, Cain.
    2) Cum s-au inmultit ulterior fiii fiilor ce au urmat, pana la Set caruia „i s-au nascut fii si fiice”? Biblia e intr-adevar o carte interesanta… CITITI-O!!! CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  54. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  55. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  56. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  57. Cu placere, Cleric. Cred ca tu stii litera Bibliei mai bine decat mine. Sa stii ca ma straduiesc, pentru ca e prea important subiectul discutiei noastre ca sa-l tratez la diverse. De fapt e un subiect de viata si de moarte, literalmente.

    Cred ca atunci cand cineva citeste Biblia trebuie sa se fi golit in prealabil de orice sistem de gandire si de valori pe care l-a avut vreodata, pentru ca el nu este valabil in raport cu Adevarul. Noi suntem produsul vremurilor pe care le traim si gandim limitat din cauza pacatelor si a unui trai necorespunzator cu natura noastra. Cu cat lumea noastra castiga ani, cu atat se indeparteaza de starea de inceput, care era curata. Mintea nu percepe Adevarul, ci inima, pentru ca Adevarul este iubire. Biblia trebuie citita cu inima, cu iubire, ca un dar de la Dumnezeu. Si iubirea aceasta va lumina mintea ca sa inteleaga tot ce e scris in ea.

    Iisus Mantuitorul, cand a coborat din cer si S-a facut Om, S-a intrupat intr-o familie, ca noi toti. Partea carnala, ca sa zic asa, a primit-o din pantecele Fecioarei Maria, care a fost aleasa de la nastere si curatita continuu pana in momentul cand L-a primit in pantece pe Iisus (locuia la Templu, manca mancare ingereasca adusa de Arhanghelul Gavriil, se ruga in Sfanta Sfintelor (in Altar), traia in sfintenie totala). Spun “curatita” nu pentru ca ar fi facut vreodata vreun pacat, ci pentru ca s-a nascut din oameni (Sfintii Ioachim si Ana), care purtau pacatul originar al lui Adam si al Evei. (recomand cartea Protosinghelului Nicodim Mandita, “Viata Maicii Domnului”). Ca o precizare: Maica Domnului a acceptat, cu smerenie, sa-L poarte in pantece pe Iisus, Dumnezeu nu i-a impus acest lucru. Familia in care S-a nascut Iisus era formata din Fecioara Maria si Iosif, logodnicul si pazitorul Ei. “Logodnic” in ochii lumii care altfel, nestiind marea taina, ar fi condamnat fecioara ca nu duce viata curata din moment ce poarta in pantece copil. “Pazitor” pentru ca el a fost ales de Dumnezeu sa-I poarte de grija Fecioarei si Fiului ei. La orice recensamant, Iisus ar fi fost trecut ca fiind copilul lui Iosif, Fiul lui David. Aceasta era familia pamanteasca a lui Iisus.

    Pe langa trup, noi primim si suflet care este de la Dumnezeu si este o particica din El. Sufletul lui Iisus este Insusi Dumnezeu, pentru ca El este Fiul lui Dumnezeu de o fiinta cu Tatal. De aceea spunem si ca Iisus este “Dumnezeu intrupat”.

    Vis-à-vis de versetele alese de tine, eu cred urmatoarele:

    Iisus incearca sa-i faca sa realizeze natura dumnezeiasca a pruncului pe care ei il asteapta sa-i mantuiasca (n.b. si care a venit, dar ei nu-l recunosc). De aceea ii intreaba ce cred ei despre Mantuitor. Scripturile spuneau ca pruncul se va naste din neamul lui David si ei atat stiu sa-I raspunda.

    Iisus ii intreaba atunci cum se face ca regele David, avand darul proorociei, il numeste pe acest prunc “Domn”, cand zice ca “Domnul” (adica Dumnezeu Tatal) I-a spus “Domnului lui” (adica pruncului, lui Iisus Hristos) sa sada la dreapta Lui pana la a Doua Venire, cand raul va fi starpit de pe fata pamantului (stim ca Iisus S-a urcat la ceruri si sade la dreapta Tatalui si iara va sa vina cu slava sa judece viii si mortii…).

    Iisus le mai spune, cu alte cuvinte, ca doar partea pamanteasca, de Om, apartine de neamul lui David, dar esenta Sa este divina. Ei nu Il inteleg.

    P.S. Revin si cu restul in curand… Sa ai pace.

    RăspundețiȘtergere
  58. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  59. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  60. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  61. Ramona draga, purtam un dialog cu Cleric. Hai sa nu insultam discernamantul nimanui; cred ca toata lumea stie sa filtreze ce-i intra in sistem. Ce-ai cu Oreste de-l tot chemi in ajutor? Religia mea invata ca Adevarul e simplu, insa diavolul il complica ca sa nu fie accesibil tuturor. Nu mai scrie “diavol” cu majuscula, ca s-ar putea intelege ca-l venerezi. Uite, citeste viata Parintelui Serafim Rose si apoi priveste-i chipul dupa adormirea sa intru Domnul, sa vezi cata lumina e acolo (gasesti poze pe net). Sper ca si tu cauti lumina, nu?

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Seraphim_Rose

    RăspundețiȘtergere
  62. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  63. Eu va inteleg pe amndoua si vad ca sunteti in conflict. Eu ceream in general cateva explicatii (si mai am), iar Simana, „din armata de anonimi” cum scria cineva, a fost amabila si si-a deschis sufletul, dar se pare ca a gasit niste "porci" care sa-i calce in picioare "margaritarele". Sper ca sunt inteles si nu se simte nimeni jignit, exprimam doar un adevar pe care nu l-am enuntat eu. Bienanteles ca nu cer sa mi se spuna adevarul, pe care, cu siguranta nici ea si nici altcineva nu-l stie. Mai „ciupesc” de la Simona o picatura, de la Oreste si invitatii sai: Pavel Corut, Doru Bem, Grneral de brigada Dr. Emil Strainu si altii, cate o picatura si uite asa imi umplu si eu „hard-discul”. Cer scuze lui Doru pentru ca ”ii folosesc spatiul” (scria cineva) pentru lucruri ieftine. Aici ma opresc cu intrebarile si lamuririle in legatura cu subiectul biblic, pentru ca, fara sa vreau am antrenat si alte persoane in „cretinismul” asta… Poate se va gasi o alta cale de a gasi unele (altele decat cele pe care le stiu) raspunsuri la indoielile mele. Ramona, nu cred ca trebuie sa arati ca esti mai „inteleapta” cum se scria mai sus, judecand si criticand dupa propriul tau nivel intelectual si prin propria ta perceptie despre viata pe alti semeni de-ai tai. Cu respect, CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  64. Ramona, uite te cred pe cuvant. Spune-mi tu ce nu inteleg, te ascult cu placere. Numai sa-mi promiti ca o sa fie ceva concret si coerent. Acum, daca nu te superi, am de continuat un dialog cu Cleric pe care il tot intrerupi cu impolitete. Realizez ca ne-am intins la vorba intr-o sectiune oarecum necorespunzatoare, dar nu te lua dupa forma, cauta fondul; si stai linistita, o sa trec si la alte articole. Blogul asta e plin de lucruri frumoase. Mai destinde-te si tu.

    RăspundețiȘtergere
  65. Lasa, Cleric, nu te tulbura si nu te abate de la calea ta. Ramona e ca o furtuna de vara, sunt sigura ca ascunde si ea un soare in sufletul ei.

    Cere-mi cate explicatii ai nevoie, iar eu iti voi raspunde cat ma pricep. Aici sau pe blogul meu, daca nu te simti comfortabil.

    Si incercarea de raspuns cu care-ti ramasesem datoare:

    Este foarte greu de inteles “Facerea”, sunt de acord cu tine. Cred, cum ai zis si tu, ca numai copiii de parte barbateasca sunt numarati. Nici ei nu sunt toti amintiti mereu, ci numai daca de numele lor se leaga vreun eveniment viitor. Uneori sunt numite si fiicele, dar cred ca tot asa, doar cand au vreun rol in povestire. Banuiala mea este ca lui Adam si Evei li s-au nascut fiice intre Cain si Abel, si intre Abel si Set; altfel nu stiu sa-mi explic. Ma gandesc ca traiau atunci cu sutele de ani si probabil faceau cu zecile de copii. Este aproape imposibil sa nu se mai fi nascut nimeni, cel putin intre Abel si Set. Inainte de orice randuiala morala, cred ca primii barbati si-au luat femei dintre surorile lor, apoi dintre fiicele fratilor lor, si incet s-au indepartat in rang. Studii destul de recente au aratat ca toti barbatii lumii au aceeasi mutatie pe cromozomul Y, adica sunt frati. Ei cum sa mai putem sa ne suparam unii pe altii?… Sa ai pace.

    RăspundețiȘtergere
  66. Buna Simona, de ce ti-e teama sa gandesti mai departe de invataturile strict ortodoxe si nu incerci, cel putin sa compari (nu neaparat sa ti le insusesti ca adevaruri) informatile cu alte surse, sa zicem, gen ezoteric. Doar pentru ca preotimea ne spune ca nu e bine sa citim „carti ereticesti”? Adica gandeste TU SINGURA, nu prin prisma altor minti. In psihologie se spune ca daca nu controlezi ceea ce e in mintea ta, o va face altcineva. Nu te critic pentru ca nu am nici un drept, e doar ceea ce am observat eu din „discutiile” pe care le-am avut; ai dat raspunsuri strict bisericesti, ortodoxe si cam pe langa subiectul meu. In rest, e ok, mi-ai lasat impresia ca esti profesoara de religie… poate ma insel.

    Am urmarit emisiunea lui Oreste seara trecuta si s-au discutat, ca de obicei, lucruri interesante. La un moment dat, Oreste lamurea o problema si anume ca vorbeau de energie ca parte a materialului, nu ca apartinand spiritualului, acestuia din urma apartinandu-i informationalul, ceva in genul. As dori mai multe lamuriri la aceasta problema, fiindca din cele ce cunosc si am citit eu lucrurile stau un pic altfel. Si anume; exista trei planuri distincte, insa nu separate: energetic, informational si material. Toate acestea reunindu-se, capata putere creatoare. Cu alte cuvinte daca avem ingredientele: substanta, materia prima (faina, apa si drojdie), energia (focul) si informatia (reteta), obtinem produsul final, painea. Daca una din aceste verigi lipseste, nu se intampla nimic. Si aceasta regula se aplica in orice domeniu aici pe Pamant, in lumea noastra tridimensionala.

    Si fiindca veni vorba de tridimensonal, ma intreb daca Dumnezeu exista ca Trinitate, sau atat il percepem noi in aceasta lume tridimensionala? Pentru ca nu avem noi capacitati fizice de a-l percepe mai mult. Biserica se raporteaza strict la cuvant, gand, fapta. Dar mai exista SENTIMENTUL, trairea emotional, care nu apartine nici unei dimensiuni fizice. Si am pus cuvantul primul pentru ca „La inceput a fost Cuvantul…” CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  67. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  68. nu trebuie sa ne oprim la reguli ce se aplica aici pe pamant, CLERIC, exista legi universale, valabile in toate lumile create, deci evident si pe pamant....cei care respecta aceste legi evolueaza, indiferent unde s-ar afla in univers, cei care nu le cunosc sau nu le respecta mai experimenteaza inca....dar pana la urma tot vor gasi calea....tot ceea ce ne inconjoara este energie mai mult sau mai putin condensata....asa a fost creat totul, inclusiv materia care , asa cum o percepem cu totii exista sub diferite forme de densitate.Energia este singura care se transforma, spiritul este cel care anima totul, este singurul care este nemuritor...

    RăspundețiȘtergere
  69. http://www.ziarullumina.ro/articole;1143;1;33045;0;Asa-ne-a-lasat-Dumnezeu.html,tot pentru CLERIC

    RăspundețiȘtergere
  70. Multumesc pentru informatii si raspunsuri lui Carmen si Ramonei. Ceream raspunsuri nu de la Simona in special, ci de la toti cei care imi pot da informatii. Hai, va rog, sa nu mai vorbim de Simona, da? OK! Nu o cunosc, nu e prietena mea, dar consider ca daca vrea, are dreptul sa scrie si sa comenteze ce vrea ea, asa cum si noi avem acest drept.
    Sa-mi explice si mie cineva semnificatia sarpelui in Biblie, in Apocalipsa, in general. CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  71. Ramona, cine se hraneste cu pietre nu poate zbura. Scapa de rautati; trag greu in jos.

    Ziua buna, Cleric. Multumesc ca m-ai pus in randul celor cu drepturi. Una din obligatiile celor cu drepturi este sa termine ce au inceput si sa se scuze pentru absenta. Ai ghicit, sunt profa la origini, dar de limbi straine. Mi-ar fi placut sa fiu de religie, poate azi as fi stiut mai multe. Raspunsurile pe care le vei gasi la mine voi cauta sa fie mereu ortodoxe, bisericesti, si asta doar in virtutea dialogului, pentru ca biserica ortodoxa nu imbratiseaza prozelitismul. Pana acum ti-am raspuns punctual (tu zici ca “pe langa”), asa ca probabil ce spun eu nu este ceea ce vrei tu sa auzi. Imi lasi impresia ca ti-e foame si sete, si cauti feluri extravagante. Eu nu pun pe masa decat paine si apa. Bucatele exotice sunt pe tava Ramonei si a celor care sunt ca ea. Ortodoxia nu este senzationalism.

    De teama nu mi-e teama decat de Dumnezeu si de diavol. De diavol mi-e teama mai ales acum cand se ascunde in nuante si sta la prindere: magie neagra versus magie alba, ghicit versus horoscop etc. De comparat am tot comparat invataturile intre ele pe traseul meu alambicat pana la ortodoxie. Cateodata trebuie sa fii departe ca sa intelegi unde e acasa.

    Ma trimiti la esoterism. Combinatia esoterism-ortodoxie e mai ciudata decat o struto-camila, e un mutant nefunctional. Sa ma explic: daca-i fac templu trupului (cu pietre, flori, muzici, metale si culori), acesta va predomina in fata sufletului. Ii fac bine trupului, implicit le aduc tovarasi de lucru demonilor egoismului, lenii, lacomiei etc. Trupul meu multumit si fericit n-o sa poata niciodata sa-mi ridice sufletul, pentru ca doar sufletul invie trupul si nu invers. In concluzie: mi-am pierdut grav timpul. Apoi, daca stelele imi dicteaza viata, daca viata mea e scrisa in palma, daca o piatra ma vindeca de toate relele, intreb ce nevoie mai am de Hristos si de rugaciune? Ori nu sunt oare acestea practici care il exclud pe Hristos punandu-si masti de lucruri bune? Se stie, apanajul diavolului este disimularea. Il intrebi cine e, zice “nimeni”; il intrebi ce face, zice “nimic”. Ajungand la aceasta concluzie mi-am aruncat bijuteriile din cupru direct la gunoi si, cu ele, alte idei dintr-astea “la moda” care-mi trecusera prin cap.

    Evident, ortodoxia trece azi drept desueta, desi este o religie atat de profunda, de riguroasa si de putin cunoscuta. Ma uimeste cum am refuzat-o fara macar s-o cunosc, si cum si altii fac la fel fugind spre lucruri frumos ambalate, dar care sunt goale pe dinauntru. Nu stiu niciun practicant al niciunei religii care pare ca doarme dupa 500 de ani, intreg, pana si cu liniile palmelor intacte, cum este Sfantul Alexandru din Svir caruia i s-a aratat Sfanta Treime; sau pe cineva care, dupa adormire, sa paraseasca racla cu trup cu tot si sa se intoarca dupa o perioada cald si prafuit, cu iarba pe incaltari asa cum face Sfantul Spiridon al Trimitundei, “sfantul calator”. Lucrurile acestea reprezinta rezultatele palpabile ale unei credinte si ale unui mod de trai care este greu de atins si care necesita practica si disciplina. Multe lucruri in viata sunt pierdere de timp, inclusiv lecturile vaste prost selectate. Asa ajungi sa stii de toate si nimic. Iar bagajul acesta, in loc sa-ti lumineze calea, atarna greu in spate si la fiecare pas iti indoaie genunchii.

    RăspundețiȘtergere
  72. (Continuare)

    Multa vreme am incercat sa-L cunosc pe Dumnezeu cu mintea, ca sa obtin un fel de control asupra lucrurilor, sa ma cred inteligenta, si m-am trezit ca tipam la El in gura mare ca mi-e foame cu reteta si ingredientele mancarii in fata. Daca nu vedem, nu credem si nu facem lucrurile care sunt in fata noastra, intelegerea teoriei nu ajuta la nimic. Religia e traire.

    Biserica nu se raporteaza doar la Cuvant, gand si fapta, ci este sentiment. Biserica este dragoste, credinta, speranta, mila, blandete, pace, iar peste toate acestea regina este dragostea: iubirea lui Dumnezeu pentru noi si iubirea noastra pentru Dumnezeu si pentru oameni.

    Sunt de acord cu tine in ce priveste planurile energetic, informational si material. Tu spuneai ca “aceasta regula se aplica in orice domeniu aici pe Pamant, in lumea noastra tridimensionala”, dar eu cred ca este regula dupa care functioneaza intregul univers pentru ca Il reprezinta pe Dumnezeu in Treime. Sfantul Spiridon al Trimitundei, pe care l-am amintit mai sus, a vrut sa-i descopere unui filosof unitatea Sfintei Treimi. A luat in mana stanga o caramida, in timp ce cu mana dreapta a facut semnul Sfintei Cruci. Focul s-a ridicat din caramida, apa a cazut pe pamant, iar pamantul din ea a ramas in mana lui. Foc (energie), apa (informatie), pamant (materie). Dovada ca Dumnezeu exista in Trinitate. Cred ca daca pornesti de la premisa ca ce spune Biblia este adevarat, poti cere si primi confirmari personale, insa noi preferam sa punem la indoiala decat sa-I cerem lui Dumnezeu sa ne arate cum stau lucrurile.

    Despre sarpe, el a fost prima creatie de pe pamant care s-a supus diavolului. Cand Moise a ridicat in pustie, la porunca lui Dumnezeu, sarpele de bronz pentru a-i scapa de la moarte pe cei care priveau spre el, s-a aratat de fapt planul lui Dumnezeu de reabilitare a creatiei prin lucrarea de mantuire a lui Iisus Hristos care va veni dupa aceea. Li s-a reamintit oamenilor de sarpele care adusese moarte lui Adam si Evei; acest sarpe nou aducea viata. El reprezenta promisiunea ca va urma un proces de revenire la starea initiala: reabilitarea sarpelui, apoi reabilitarea omului; smulgerea intregii creatii a lui Dumnezeu din ghearele diavolului. In Apocalipsa el este numit “sarpele cel vechi”, adica cel dinainte de reabilitare. Finalizarea acestui proces va avea loc la A Doua Venire a lui Iisus Hristos; acum toti diavolii din iad au iesit pe suprafata pamantului cautandu-si cu disperare adepti pentru a-si intari puterea. Pe unii ii ataca frontal, pe altii ii pacalesc prin lucruri aparent bune si frumoase cum sunt lucrurile materiale, preocuparile pentru trup, chiar si religiile. Un parinte numit Hrisostom zicea zilele astea ca diavolul ne face sa credem ca n-o sa mai avem nici aer, nici apa, nici de mancare, doar doar ne-om preocupa de lucrurile astea si vom uita sa ne rugam. Se spune ca si fiul diavolului este deja nascut. De aceea trebuie mare atentie la tot ce se intampla in noi si in jurul nostru in perioada asta, si la o mare putere de discernamant. Este si va fi foarte greu. Botezul cu apa a reprezentat cunoasterea si acceptarea lui Hristos (ca informatie), botezul care vine va fi cel cu foc (al energiei, al iubirii). Acum crestin se cheama cel ce-L cunoaste pe Hristos. Cand se va alege graul de neghina, vor ramane doar cei care Il iubesc. Sa dea Domnul sa fim cu totii printre aceia!

    RăspundețiȘtergere
  73. Salutare Simona, bine te-am regasit. Ca intotdeauna esti pregatita cu raspunsuri ample si bine "ticluite". Nu am ghicit ca esti profa, mi-am dat seama si nu eu te-am pus „in randul celor cu drepturi”, ci doar am observat ca „cineva” are simtul proprietatii putin cam exagerat de dezvoltat si mi s-a sugerat: „lamuririle astea nu le vei obtine de la Simona. De aceea ti-am si atras atentia sa nu insisti.”, ceea ce ma deranjeaza, pentru ca nu imi place ca altcineva sa-mi spuna ce sa fac si ce nu. Am si eu „drepturile” mele, nu? Si aici imi amintesc de bunul meu prieten Shakespeare, cum spunea in Hamlet: „Si cere sfat, dar singur fa-ti parerea”. Daca ai vrea si daca ai putea si stiu ca vrei si poti, fiindca iti place sa lamuresti probleme „de viata si de moarte”, cum scriai mai sus, explica-mi si mie in legatura acea „mutatie pe cromozomul Y”, la care din cele patru rase se face referire, pentru ca daca ma asez langa un chinez, vag voi gasi vreo asemnare, de rudenie nici vorba, sa nu luam in calcul de exemplu rasa negroida (cu toate subrasele) pt. ca ne pierdem cu totul. Si atunci, ma intreb si eu ca un copil ratacit, printre milioanele de copii rataciti, Adam ce rasa era, a fost creat copil sau om matur si ce varsta avea cand a fost creat si cum din el au rezultat cele patru rase cu subrasele lor, nu mai aducem in discutie celelalte civilizatii disparute? A doua lamurire este in legatura cu semnificatia sarpelui in Biblie, in Apocalipsa, in general in invataturile Bisericii Ortodoxe. As dori un raspuns cat se poate de explicit, nu amplu, ci doar explicit. CLERIC.

    RăspundețiȘtergere
  74. Buna Cleric, neaparat "singur fa-ti parerea” dupa ce "ceri sfat". Suntem singuri responsabili pentru ce spunem, ce facem si ce gandim: cuvantul, fapta si gandul (à propos de "viata si de moarte", tine de noi daca traim vesnic sau murim vesnic). Despre semnificatia sarpelui ti-am spus mai spus. Despre arborele genealogic al umanitatii ('The Human Family Tree'), gasesti aici reportajul de pe National Geographic:

    http://www.youtube.com/watch?v=6y4IdOUMZ0Q&feature=related

    Mai vorbim dupa. Sa ai pace!

    RăspundețiȘtergere
  75. Buna. Desi nu cred ca mai citeste nimeni comentarii vechi de un an, trebuie sa fac o corectie la ce am spus mai sus (la atentionarea unui prieten teolog). Sufletele noastre nu sunt o particica din Dumnezeu, pentru ca sufletele sunt create, iar Dumnezeu este necreat. Multumesc. Sa-ti traiasca fiul, Doru, si sa fie sanatos!

    RăspundețiȘtergere